Păianjenii sunt cunoscuți pentru dansurile lor nupțiale neobișnuite, în special pentru canibalismul practicat de femelă, dar întâlnirile sexuale orale nu au fost bine documentate. Cercetătorii din Slovenia au constatat comportamente de curtare orală la păianjen și și-au publicat concluziile la 29 aprilie 2016 într-o revistă științifică.

Matjaz Gregoric și echipa, asociați la Centrul de Cercetare Științifică al Academiei Slovene de Științe și Arte (ZRC SAZU), Institutul de Biologie al lui Jovan Hadzi, au studiat comportamentul de împerechere al păianjenului cu coarne al lui Darwin, din Madagascar (Caerostris darwini). Specia este dimorfă, cu femele mult mai mari și mai grele decât masculii.

Oamenii de știință au descoperit că Caerostris darwini prezintă un repertoriu nupțial bogat, care implică, de obicei, canibalism și mutilare genital. Însă, constatarea lor surprinzătoare a fost că masculii din această specie salivează în mod frecvent pe organele genitale ale femelei.

Atingerea orală pare să fie un comportament de curtare obligatoriu la acești păianjeni. Așa se manifestă toți masculii înainte, între și după ”copulații”. Pot face aceasta chiar până la 100 de ori, a descoperit Gregoric, cel care a condus studiul de laborator.

Acum, această constatare intrigantă a dansului nupțial adaugă comportamente noi regnului animal, rar observate la nevertebrate. Chiar și la vertebrate, comunicarea sexuală orală este rară, cu excepția mamiferelor, unde comportamente asemănătoare felației sunt cunoscute la macaci, lemuri, bonobi, hiene, gheparzi, lei, delfini și lilieci.

Top Videos of the Day

Cu toate acestea, manifestările de tip cunnilingus, ca de pildă cea prezentată la acest păianjen, sunt și mai neobișnuite. Referitor la acest comportament, Gregorič și coautorii emit două ipoteze:

- manifestările de curtare orale ar putea fi de fapt un mecanism de stimulare a creșterii șanselor de paternitate, prin semnalizarea calității masculului

- crearea unui mediu chimic care să favorizeze sperma unui mascul împotriva spermatozoizilor masculilor rivali.

Autorul principal al studiilor publicate despre păianjenul cu coarne al lui Darwin (Caerostris darwini) este Matjaz Kuntner, președinte al Institutului de Biologie Jovan Hadzi, ZRC SAZU. Acesta a observat că respectivul păianjen produce cele mai mari pânze din natură. De asemenea, mătasea mai dură le face foarte rezistente. Oamenii de știință au calculat că, la dimensiuni potrivite, pânza acestui păianjen ar putea opri un tren.

Dealtfel cea mai mare pânză de păianjen are diametrul de 25 de metrii.