În Ungaria și România, legea prevede instituirea și gestionarea unor sisteme de urmărire a carierei absolvenților. În Bulgaria, procesul este mandatat prin acte juridice secundare, cum ar fi ordonanțele ministeriale pentru calcularea finanțării universitare și cotele de admitere. Urmărirea carierei implică două sisteme în fiecare țară: un sistem bazat pe chestionare și altul bazat pe statistici (securitatea socială, administrația muncii). Cele două sisteme se completează reciproc.

Sistemul bazat pe statistici administrative este adecvat doar pentru interogări referitoare la un set limitat de date, însă conține o evidență a fiecărui nou absolvent care lucrează, este șomer sau are dreptul la asistență socială în țară.

Cu toate acestea, acest sistem nu conține date despre absolvenții care lucrează în străinătate. În schimb, ancheta bazată pe chestionar poate include orice întrebare relevantă pentru urmărirea carierei tinerilor, însă numai o mică parte din grupul vizat oferă un răspuns.

Absolvenții care locuiesc în străinătate sunt, de asemenea, implicați în sondaj. În Bulgaria, urmărirea centralizată se realizează prin Sistemul de Clasificare a Universităților, care utilizează date și statistici din evidențele de securitate socială ale tuturor absolvenților în ultimii 5 ani.

Această metodă elimină subiectivitatea chestionarelor și oferă informații concrete și verificabile despre statutul de angajare și securitatea socială a absolvenților, legătura dintre calificare și domeniu de muncă, venituri, comparații regionale etc.

Top Videos of the Day

Sistemul nu conține date despre absolvenții care lucrează în străinătate. În plus, față de urmărirea națională prin Sistemul de Clasificare a Universităților, există un model descentralizat în Bulgaria, în care sistemul este gestionat individual de instituțiile de învățământ superior. Auditul național a constatat că datele colectate de universități nu sunt întotdeauna fiabile, complete ori disponibile la timp. Metodele de colectare a datelor sunt adesea subiective, iar măsura în care respondenții oferă răspunsuri precise depinde de absolvenții înșiși. Unele universități au obținut rezultate mai bune prin cooperarea cu organizațiile profesionale sau cu patronatele.

În Ungaria, regulamentul atribuie instituției de învățământ superior instituirea și funcționarea sistemului de urmărire a carierei absolvenților, deși oferă sprijin central și coordonare, în principal prin programe operaționale finanțate din fonduri UE. Sistemul stabilit este capabil să furnizeze date referitoare la natura angajării absolvenților și permite universităților să includă propriile întrebări în chestionar.

Această descentralizare mărește motivația de a susține sistemul și de a utiliza datele primite și a generat câteva exemple de bune practici. Cu toate acestea, rata de răspuns relativ scăzută și în declin riscă să pună în pericol această durabilitate.

În România, sistemul de chestionare a fost utilizat până acum, în timp ce sistemul bazat pe statistici administrative instituționale este în prezent în curs de implementare. La nivel național, există două abordări pentru realizarea monitorizării. Fie cercetarea este coordonată la nivel central, ceea ce înseamnă că universitățile urmează proceduri predeterminate fără a aduce o contribuție semnificativă la proiectarea procesului, fie pot opta pentru autonomia universităților în această privință, ceea ce necesită dezvoltarea expertizei locale. Experiența națională a arătat că o structură instituțională funcțională, care monitorizează cariera absolvenților, poate asigura efectuarea periodică a cercetărilor la toate nivelurile universitare.

Astfel de structuri se află în centrele de consiliere și orientare în carieră, dar acestea sunt încă subdezvoltate. Implementarea centralizată a studiilor de monitorizare nu ține cont de specificitatea instituțională sau de domeniu la elaborarea chestionarului de anchetă a urmăririi carierei tinerilor absolvenți.