În ultimele trei decenii planeta #Marte a fost probabil cel mai explorat corp ceresc din sistemul nostru solar. #NASA a trimis cu succes patru misiuni robotizate pe planeta roșie. Roverele Sojourner (Mars Pathfinder), Spirit, Opportunity și Curiosity au explorat suprafața planetei vecine cu Terra. În ianuarie 2016, NASA a raportat că studiile actuale de pe Marte, efectuate de misiunile robotizate Opportunity și Curiosity se vor axa pe căutarea dovezilor existenței vieții, inclusiv a unei biosfere bazată pe microorganisme, precum și pe căutarea unor posibile resurse de apă, inclusiv în mediile fluvio-lacustre (câmpii legate de râuri antice sau lacuri), care ar fi putut fi locuibile.

Oamenii de știință au localizat pe Marte opt caracteristici geologice, numite falii. O analiză a acestor falii a dezvăluit că straturi groase de gheață se ascund chiar sub suprafata planetei. Aceasta gheață, spun cercetătorii, ar putea fi o țintă tentantă pentru explorările viitoare, precum și o resursă valoroasă pentru primii pământeni care vor ajunge pe Marte. Colin Dundas, un membru al Astrogeology Science Center Geological Survey din Arizona, SUA, și autor al unui raport publicat în revista Science a spus că a fost făcută o #descoperire care speră că îi va interesa pe toți cei care studiază planeta roșie și istoria acesteia, informează Washington Post.

Nu este o nouate faptul că Marte este rece ca gheața. În 2001, nava spațială Mars Odyssey a ajuns la planeta roșie și a început să caute semnături chimice de gheață.

Top Videos of the Day

Spectrometrul cu raze gamma al navetei a găsit hidrogen, care a indicat că planeta roșie avea cantități enorme de gheață. Se estimează că o treime din suprafața marțiană conține gheață de mică adâncime. Dar elementele de detecție de la distanță, cum ar fi hidrogenul, nu au putut dezvălui adâncimea și dimensiunile straturilor de gheață. Noul Mars Reconnaissance Orbiter a cartografiat suprafata mult mai detaliat datorită unor tehnologii mult mai avansate. Colin Dundas si colegii săi au folosit imaginile pentru a localiza gheata expusă in cratere mici, ghețari și foi de gheață.

Faliile există la latitudinile medii ale planetei, excluzând ghețarii care au migrat către poli. Autorii studiului cred că aceste foi de gheață au fost formate atunci când ninsori abundente au acoperit planeta Marte, iar zăpada s-a transformat în gheață de-a lungul unei perioade de câteva mii de ani. Viitorii exploratori umani ai planetei ar putea beneficia, de această gheață (deși latitudinile medii ale lui Marte, unde se găsește ea, par a fi mai reci, mai puțin primitoare decât regiunile mai aproapiate de ecuator).

Astronauții ar avea acces la o materie primă vitală în cursul viitoarelor explorări.

Omenirea s-a întrebat de multe ori dacă doar pe Pământ, dintre toate corpurile cerești din sistemul nostru solar, există viață sau dacă viața extraterestră este într-adevăr acolo și noi nu am reușit să o găsim. Acum întrebările noastre par a fi găsit un răspuns, după ce imaginile din satelit au confirmat ghețari imenși care există sub suprafața lui Marte. Descoperirea este cel mai clar semn că viața ar fi putut exista pe Marte, apa fiind elementul cheie pentru dezvoltarea organismelor și pentru o posibilă civilizatie, scrie Daily Star.