Suntem în luna mai 2018, iar peste fix un an vom fi deja în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare de la sfârșitul lui mai 2019. Vor urma apoi alegerile prezidențiale în toamna aceluiași an, urmând ca în 2020 să avem atât alegerile locale în iunie, cât și parlamentare în noiembrie-decembrie. Principalele partide politice însă își "ascut deja săbiile" pentru a se pregăti de lupta din cei doi ani electorali sau, dimpotrivă, se pregatesc de împarțit "bezele roz", în funcție de abordarea pe care o are fiecare și de modul cum înțelege să facă politică și să se raporteze la alegeri.

Partidele de la putere

PSD

Este firesc să începem cu principalul partid din România și anume Partidul Social Democrat.

Deține peste 45% din numărul total al parlamentarilor, iar Guvernul este format din membri PSD în proporție de 95%. La ora actuală însă popularitatea și sprijinul de care se bucură partidul, în general, dar în special liderul său, Liviu Dragnea, este pe un trend semnificativ descendent. Acest fapt se datorează în primul rând măsurilor economice absolut nepopulare, care au atins unele categorii sociale relativ fidele PSD și anume bugetarii din domenii precum sănătatea, angajații din Ministerul de Interne, în special polițiștii , dar, în acelasi timp și mediul de afaceri, pe care partidul și l-a îndepărtat și mai mult, odată cu propunerile legislative de trecere a contribuțiilor de la angajator la angajat, split TVA, sau discursul împotriva corporațiilor străine. Acestea, coroborate cu controversatele proiecte din domeniul justiției și cu nesiguranța situației din actul guvernamental, partidul schimbând trei guverne în decurs de un an, au determinat o scădere a popularitații de care se bucură partidul de la putere.

Top Videos of the Day

Acest fapt nu înseamnă însă că Partidul Social Democrat ar fi pierdut poziția de lider în preferințele electorale ale românilor. În absolut toate sondajele efectuate începând cu ianuarie 2017 și până acum, partidul este în continuare pe primul loc, cu un scor între 35-42%, chiar 44%. Principalul motiv pentru care, în ciuda problemelor care au existat după caștigarea alegerilor din 2016, PSD s-a menținut pe locul întâi, este faptul că partidul are o mare parte din electorat foarte bine stabilită, dar mai ales extrem de fidelă, fapt care conferă partidului o siguranță enormă în perspectiva alegerilor și îi garantează o susținere permanentă pe parcursul perioadei în care se află la putere. Astfel, procentele pe care le-a pierdut PSD îi reprezintă doar o parte din cei indeciși, care nu reprezintă in mod natural electoratul lor, dar care au fost convinși de programul de guvernare propus în anul 2016. Cum va întâmpina PSD anii electorali 2019-2020? Cel mai probabil în expectativă, deoarece are de dus un mandat de 4 ani de guvernare, care i-a redus din popularitate, dar în același timp are un electorat stabil care îi asigură o bază consistentă, astfel ca nu are niciun motiv să se agite prea mult pentru a ieși în față.

Probabil va urmări cu atenție mișcările celorlalte partide, urmărind însă ținta principală, și anume câștigarea alegerilor prezidențiale, lucru care nu s-a mai întâmplat din anul 2000, atunci când câștiga Ion Iliescu ultimul mandat de președinte din parte PSD.

ALDE

Partidul-satelit, care formează împreună cu PSD și UDMR actuala majoritate parlamentară și care se află la guvernare împreună cu social-democrații, va încerca tocmai acest lucru, să scape de eticheta de partid-satelit și să își consolideze o poziție de sine stătătoare pe partea de centru-dreapta (discutabil, chiar dacă oficial partidul se proclamă astfel) a spectrului politic. Ne putem aștepta, din parte ALDE, în perspectiva alegerilor, la o politică destul de "agresivă" la nivel de discurs si de abordare, dacă este sa ne luăm după comportamentul politic al liderului partidului, Călin Popescu Tariceanu, care a înțeles ca pentru un partid care se învârte în jurul scorului de 6-9%, o politică pe cât se poate de activă și de "gălăgioasă" este sigura șansă de a-i crește procentele. Nu este exclusă nici o eventuală rupere a alianței cu PSD, însă totul va depinde de perspectiva și dorința liderului său, în jurul căruia orbitează întregul partid. De asemenea, se va concentra și pe atragerea nemulțumiților din PSD, dar și din PNL.

Partidele din opoziție

PNL

Partidul Național Liberal este principalul partid de opoziție la ora actuală, cu 21% din mandatele de parlamentari. Trecut printr-o fuziune complicată, are acum o nouă conducere destul de stabilă și este în plin proces de reconstrucție și reformare. PNL dă impresia, de ceva vreme, că a înțeles rolul său de principal opozant și, după o perioadă postelectorală, în care prezența sa a fost mai degrabă discretă, acum începe să își asume mai activ "lupta", atât cât îi permite aritmetica parlamentară, împotriva majorității PSD-ALDE. Lupta este, evident, una de natură legislativ-constituțională, reliefată de numeroasele sesizări admise la Curtea Constituțională împotriva propunerilor legislative a PSD, dar și sesizarea Comisiei de la Veneția, pe tema legilor justiției. Ca principal partid de dreapta, ar trebui să renunțe la orice fel de idee de stânga (sau chiar și la ideile mai moderate, de centru-stânga) pentru ca electoratul său este și așa mult mai greu de mulțumit și de convins decât cel al PSD-ului, și anume reprezentanții mediului de afaceri, intelectualitatea, și o bună parte din populația sub 35 de ani, care sunt foarte circumspecți și pretențioși când vine vorba de politică și tind sa taxeze dur orice derapaj, așa cum s-a vazut la ultimele alegeri din 2016. PNL NU va reuși să atragă de partea sa electoratul social-democrat, așa ca preluarea unor idei din această orientare politică, nu numai că este inutilă, dar îi va dăuna în relația cu propriul electorat. În perspectiva alegerilor, șansa liberalilor, ca de altfel a tuturor partidelor de opoziție va fi să ducă o politică foarte activă, să iasă in prim plan cu orice ocazie, să critice și să desființeze argumentat orice stângăcie a puterii, dar totodată să ofere și soluții pertinente. Va trebui, pe cât posibil să inspire siguranță și încredere oamenilor, evitând gafele, așa cum s-a întâmplat la ultimele alegeri. PNL trebuie să înțeleagă că nu beneficiază de un electorat stabil si sigur ca si PSD, astfel ca liberalii trebuie sa lupte pentru a-l convinge să îi ofere votul. Discursul pe care va trebui să îl adopte este necesar a fi unul cât mai clar, întărit de argumente și ponderat, fără limbaj dublu și aroganță. Toate acestea nu ar fi însă suficiente fără o colaborare cu restul partidelor de opoziție. Nu este necesară așa-numita unificare a dreptei, dar o alianță electorală va trebui să existe pentru a putea trimite PSD în opoziție.

USR

Cu suișuri și coborâșuri, așa s-ar putea caracteriza "viața politică" a Uniunii Salvati România în perioada postelectorală. Deși a creat un uriaș entuziasm la alegerile din anul 2016, propunând un mod nou de a face politică, cu oameni competenți și bine pregătiți în domeniile lor și o atenție mare acordată mediului on-line, după anul electoral, popularitatea USR nu numai că a stagnat, în loc să crească, dar uneori chiar a mai și scăzut. Cauzele? Așteptările enorme ale electoratului său, care și-a pus toate speranțele într-un partid care este încă foarte tânar și neexperimentat din punct de vedere politic și care, previzibil de altfel, nu a reușit sa livreze proporțional cu cât de multe așteptări erau de la ei. Totodată, lipsa unei ideologii clare transmite o oarecare nesiguranță electoratului său care este și așa conjunctural, instabil și extrem de pretențios, care nu știe la ce să se aștepte în ce privește direcția partidului. Lipsa unei ideologii poate fi însă și benefică pentru partid, în condițiile în care poate atrage părți atât din electoratul PSD, dar mai ales din cel al PNL, un bazin electoral mai flexibil și mai deschis la noutăți. Aceasta este așadar o armă cu două tăișuri. Cum va gestiona campaniile din 2019-2020? Este greu de spus, însă USR are avantajul de a fi încă un partid relativ nou care se poate mula cu ușurință strict pe ce va cere electoratul - va trebui însă să decidă care va fi acest electorat, pentru că este aproape imposibil să te adresezi tuturor oamenilor și să și speri ca îi vei convinge. Nu este exclusă nici o colaborare sau chiar fuziune cu noul partid al lui Dacian Cioloș, Mișcarea România Împreună, la fel cum nu ar trebui exclusă o colaborare cu PNL, așa cum menționam mai sus. Totul va depinde de modul cum va înțelege USR să se raporteze la campania electorală.

PMP

Nu ar fi prea multe de spus despre cel de-al doilea partid "de lider" din România, alaturi de ALDE. PMP orbitează aproape în totalitate în jurul lui Traian Băsescu, un politician deosebit de abil, care a reușit intrarea în Parlament în anul 2016, fiind dispus apoi să coabiteze cu toate partidele, în ciuda faptului ca s-a proclamat a fi de opoziție. Spun că nu ar fi multe de zis pentru că viitorul partidului este nesigur la ora actuală. O parte a membrilor săi migrează către alte formațiuni, iar activitatea partidului este ca și inexistentă atât în Parlament, cât și în afara lui, iar motorul partidului, Traian Băsescu, împreuna cu Eugen Tomac, par să se concentreze mai mult pe campania pentru unirea cu Republica Moldova, intens promovată peste Prut. Astfel,în 2019-20, prezența PMP în peisajul politic va depinde strict de interesul pe care îl va avea Băsescu și alți câțiva lideri importanți ai partidului în menținerea Mișcării Populare, pentru că, în caz contrar, membri vor părăsi rând pe rând un partid care nu mai este de încredere, migrând spre alte formațiuni politice.

Alte partide

UDMR

Uniunea Democrată Maghiară din România își va menține cel mai probabil modul de a face politică practicat până acum și în continuare, și anume orientarea strict pe propriile interese (discutabil în ce măsură acestea coincid și cu interesele minorității maghiare), dispus să coabiteze cu oricine se află la putere. Cu alte cuvinte promovând o așa-numită politică non-combat. La alegeri, scopul său va fi, evident, intrarea în Parlament, lucru asigurat de electoratul minorității maghiare, de asemenea deosebit de disciplinat când vine vorba de susținerea reprezentanților lor. Va urmări, de asemenea susținerea unui președinte cât mai favorabil lor.

MRÎ

Noul partid al lui Dacian Cioloș, lansat recent după o lungă așteptare, este cea mai tânără formațiune politică de la noi, despre care nu sunt încă foarte clare lucrurile. Ce se știe cu certitudine este că numără în rândurile sale oameni extrem de bine pregătiți și competenți, că are o ideologie orientată mai degrabă spre centru-stânga și că este total anti-PSD. Deocamdată însă, prezența partidului a fost destul de discretă, exceptând momentul lansării oficiale, care a creat o oarecare agitație. în perspectiva alegerilor, va trebui însă să se implice mult mai activ și să își valorifice la maximum potențialul enorm al oamenilor pe care îi are. De asemenea, o alianță cu USR și PNL nu trebuie exclusă.

Ca o concluzie, cam aceștia ar fi principalii pioni de pe tabla de șah a politicii, o scena actuală care este cum nu se poate mai variată și diversificată, însă până la primele alegeri, multe se mai pot întâmpla, pentru că așa cum ne-a obișnuit politica românească, ea se caracterizează mai degrabă prin imprevizibilitate, decât prin stabilitate și predictibilitate. Anii 2019-2020 se anunță a fi tulburi din punct de vedere politic, iar cum va arăta peisajul postelectoral, este greu de anticipat. Rămâne sa vedem cum va juca fiecare dintre actorii menționați mai sus și care va fi finalul scenetei.