Pe 15 ianuarie în fiecare an, ne gândim mai intens la Eminescu. Este poetul nostru național și creatorul unei limbi române literare pe care o vorbim astăzi. Nu știm cum ar fi arătat limba română fără contribuția sa imensă și nici literatura noastră, fără opera sa. Ne este în fire să îl iubim și să îl comemorăm pe Luceafărul poeziei românești. În Botoșani, mai precis la Ipotești, se năștea în 1850 un om sortit să aibe geniu și un destin trist, a scris, după cum bine știm cu toții, poezie, proză, fiind poet, prozator și jurnalist.

Cununa de lauri a primit-o în timpul scurtei vieți, dar mai ales după acea. A fost declarat post mortem membru al Academiei Române.

Numele său e legat de cel al lui Titu Maiorescu, de societatea politico culturală Junimea, de Creangă. Eminescu, Creangă, Caragiale sunt, de altfel clasicii literaturii noastre intrați în memoria colectivă prin operele lor nemuritoare. Când spui Eminescu îți vin în minte poeziile pe care le recitai în copilărie, „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”,Scrisoarea a III a ”, apoi îți amintești de ”La steaua”, de ”Pe lângă plopii fără soț”, pe care le aveai în gând, îndrăgostit fiind, la maturitate ascultai, poate, romanțe scrise pe versuri de Eminescu.

Intrat în nemurire, Mihai Eminescu ne însoțește pe parcursul existenței noastre, trăind odată cu ființa noastră națională. Suntem mândri că aparține culturii românești, că ne aparține, este un bun național, o pâine spirituală care se frânge pentru români.

Poet romantic, geniul de la Ipotești a scris și articole în ziarul Partidului Conservator, care se chema „Timpul”, făcea și cronici culturale, teatrale, scrierile sale fiind o radiografie completă și expresivă a vremurile de atunci.

Top Videos of the Day

Unii afirmă că problemele sale ar fi pornit de la luările sale de poziție în articolele publicate la ”Timpul”.

Cert este că Eminescu spre finalul vieții sale a fost internat la ”Mărcuța”, după care a fost transferat într-o clinică din București a doctorului Șuțu. Dacă ar fi sa ne luăm după teoria conspirației, deși nu se știe nimic sigur, am spune că moartea i-a fost provocată de injecțiile cu mercur pe care i le administra doctorul Șuțu. Speculații. Alții spun că ar fi avut sifilis și boala aceasta i-ar fi cauzat decesul, sau că a fost ucis de masoni. În ziua decesului său, pe 15 iunie, la ora 4 dimineața, Eminescu avea în buzunarul halatului său o poezie pe care o scrisese, cu puțin timp înainte, combinațiile de numere de pe foaie, ne duc cu gândul la combinațiile numerologice masonice..

Au trecut amar de ani de atunci, moartea sa prematură este umbrită de tăcere și de un mister lugubru. Un lucru e cert, Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în satul Ipotești, din Botoșani spre a ne aduce soarele geniului său în privire. Și pentru asta, ne vom aduce aminte mereu de el, iar la zilele comemorative îi vom aduce ofrande acestui zeu al poeziei și patriotismului care aparține neamului românesc pentru vecie... #ROMANIA #artă