Patrimoniul cultural al României este unul extrem de bogat şi de spectaculos. Acesta se remarcă atât prin diversitatea obiectivelor, cât şi prin importanţa pe care o are la nivel european, poate chiar şi mondial. Caracterul spectaculos al patrimoniului cultural românesc este dat tocmai de această diversitate - urmare a poziţionării geografice a României la graniţa dintre Orient şi Occident.

Una dintre cele mai tranzitate zone ale ţării noastre de-a lungul timpului este regiunea cunoscută sub denumirea de Banat. Aceasta este situată în partea de vest a României, fiind delimitată din punct de vedere geografic de râul Mureş la nord, Carpaţii Occidentali la est, Dunărea la sud şi râul Tisa la vest.

Anunțuri
Anunțuri

Moştenirea culturală a spaţiului bănăţean se remarcă prin multitudinea de obiective ce vizează toate perioadele istorice. Unul dintre acestea este Peştera cu oase, situată pe Valea Minişului, în apropierea oraşului Anina (jud. Caraş-Severin).

Obiectivul natural, situat la altitudinea de 580m, a fost descoperit în anul 2002 de o echipă de speologi din Timişoara, care a pus în lumină istoria acestui loc unic în lume. Importanţa lui este dată de descoperirile care s-au făcut în interiorul peşterii, printre care se numără rămăşiţele osteologice ale unor urşi de peşteră, carnivore mici şi mamifere ierbivore.

Descoperirea crucială a fost făcută la 16 februarie 2002, când speologii au scos la lumină o mandibulă umană, care mai păstra cinci molari, şi care a ajuns ulterior la Institutul de Cercetări Speologice din Cluj-Napoca, iar de aici în Statele Unite, unde cercetările au fost aprofundate.

Anunțuri

Studiul rămăşiţelor umane provenite din Peştera cu Oase s-a întins pe parcursul mai multor ani, însă rezultatul a fost unul de-a dreptul spectaculos: materialul osteologic aparţinea celui mai vechi individ Homo Sapiens descoperit până acum pe teritoriul Europei şi care a trăit în urmă cu aproximativ 35.000 de ani. Mai mult decât atât, în urma analizelor ADN, efectuate în anul 2010, s-a stabilit că mandibula de Homo Sapiens prezintă şi markere genetice aparţinând lui Homo Neandertalis, ceea ce confirmă faptul că cele două specii s-au încrucişat. Acest rezultat a uimit lumea ştiinţifică, obişnuită cu ideea că Homo Sapiens şi Homo Neandertalis nu au intrat în contact niciodată. #Mister #descoperire