Un mineral ciudat cu o structura asemanatoare celei cristaline a fost gasit recent intr-un meteorit ce a cazut pe Terra probabil acum 15.000 de ani. Atomii mineralului sunt aranjati intr-un mod diferit fata de cel din cristalele obisnuite.

Gasirea lui vine in sprijinul ideii ca si structurile fragile pot supravietui in natura.

Trecerea meteoritilor prin atmosfera si impacul cu solul sunt procese violente cu producerea unei temperaturi deosebit de mari in masa meteoritului, astfel ca prezenta unei structuri atat de delicate este o surpriza pentru oamenii de stiinta.

Dupa cum se afirma in comunicatul Universitatii Princeton din SUA, structura quasicristalului este decagonala si -spre deosebire de structura hexagonala, in care acoperirea este perfecta- aici rezulta si spatii goale intre domenii.

Anunțuri
Anunțuri

Quasicristalele, definite de Levine si Steinhardt in 1984, sunt structuri ordonate, dar neperiodice: ele nu respecta simetria de translatie. In 2011, Dan Shechtman a primit Premiul Nobel in Chimie, pentru contributia la descoperirea quasicristalelor.

Primul quasicristal natural gasit de echipa de cercetatori in anul 2009 avea o structura asemanatoare cu cea a mingii de fotbal, cu 12 pentagoane.

Cristalele au fost gasite in meteoritul cazut in Muntii Koryak din Ciukotsca, Rusia la cca. 290km SV de orasul Anadir si au o vechime de aproximativ 4,57 miliarde de ani, comparabila cu cea a sistemului nostru solar. Aceste quasicristale, arata cercetatorii, ar putea fi parte a structurilor originare ale sistemului solar, incluzand aici planetele si asteroizii iar formarea lor nu este inca inteleasa cu totul.

Anunțuri

Intr-un raport publicat in revista Meteoritics & Planetary Science cercetatorii nu isi ascund surprinderea si admiratia in fata descoperirii acestor graunte unice si remarcabile de aliaj Cu-Al-Fe, mai ales ca aluminiul si cuprul au "proprietati cosmochimice profund diferite". Despre originea quasicristalelor, cercetatorii spun ca ar putea fi "un produs neobisnuit al nebuloasei primitive". Al doilea tip de quasicristal, cel gasit recent, contine nichel, aluminiu si fier, o structura neobisnuita in natura, datorita faptului ca aluminiul se oxideaza si impiedica atasarea atomilor de nichel si fier. Intelegerea modului in care s-au format quasicristalele, ne-ar da o imagine a stadiilor timpurii de formare a sistemului nostru solar.