1. Suntem fiinte sociale

Primele primate, grupul ce include maimutele si oamenii, si-au inceput evolutia la scurt timp dupa moartea dinozaurilor. Foarte curand au inceput traiul in grupuri. Aceasta a insemnat ca fiecare 'animal' sa frecventeze o retea complexa de prietenie, ierarhie si rivalitate, ceea ce a dus la o crestere a puterii creierului.

2. Gena fluxului de sange

Oamenii, cimpanzeii si gorilele, cu totii, descind dintr-un stramos comun, o maimuta disparuta. Acest stramos a transmis o gena numita RNF213 care a dus la o accelerare a evolutiei. Gena a stimulat fluxul de sânge catre creier prin lărgirea arterei carotide.

Anunțuri
Anunțuri

La om, mutatiile genei RNF213 provoca o boala numita Moyamoya, in care artera este prea îngusta.

3. Genele noastre incep sa se schimbe

Stramosii nostrii s-au despartit de cimpanzei acum mai bine de 7 milioane de ani. La inceput, aratau in mod similar. Dar in celulele lor, schimbarea incepuse deja. După despărțire, ASPM și genele ARHGAP11B au început să se schimbe, așa cum a făcut-o si o regiune numita HAR1. Nu este clar ce a produs acest lucru, dar HAR1 și ARHGAP11B sunt implicate în creșterea cortexul cerebral.

4.Puterea creierului

Dupa ce omul s-a separat de linia cimpanzeilor, doua gene au suferit mutatii. SLC2A1 și SLC2A4, amandoua elibereaza proteine care sunt necesare transportului glucozei in si din celule. Interesant este faptul ca a luat glucoza din muschi pentru a o trasporta catre creierul 'omului primitiv'.

Anunțuri

Glucoza a stimulat creierul, ajutandu-l sa devina mai mare, mai complex.

5.Cresterea dexteritatii

Mâinile noastre sunt neobișnuit de îndemânatice, permițându-ne să facem unelte de piatra frumoase și sa scriem cuvinte. Asta se datoreaza intr-o anumita masura ADN-ului numit HACNS1, care a evoluat rapid de la strămoșii noștri, odata cu despartirea de stramosii cimpanzeilor. Noi nu știm ce face HACNS1, dar este activ în brațele și mâinile noastre si le ajuta sa se dezvolte.

6. Mai mult loc pentru creier

Comparativ cu alte maimute, oamenii nu au o muscatura puternica pentru că mușchii maxilarului sunt slabuti. Aceasta pare să fie în mare măsură de la o mutatie in gena MYH16 care controlează producția de mușchi. Acest lucru s-a întâmplat în urmă între 5,3 și 2.4 milioane de ani. Astfel, fălcile mai mici au eliberat spațiu pentru cresterea creierului .

7. O dieta variata

Cei mai vechi stramosi ai omului, asemanatori maimutelor, consumau in special fructe, dar speciile urmatoare , de exemplu ramura Australopithecus au trecut si la o varietate mare de plante, ierburi, si chiar multa carne pe care o marunteau cu unelte de piatra.

Anunțuri

Mai multa carne a insemnat mai multe calorii si mai putin timp petrecut cu mestecarea.

8. Mai putin par pe corp

Oamenii sunt maimuțele aproape fără păr. Nimeni nu știe de ce, dar s-a întâmplat în urmă cu 3-4 milioane de ani. Atunci cand paduchii pubieni au evoluat, orice alt tip de păr de pe corpul nostru a disparut. Expusa la soare, pielea noastră s-a întunecat. De atunci, toți strămoșii noștri au fost negrii, până ce unii oameni moderni au parasit zonele de la tropice.

9. O gena a informatiei

O gena numita SRGAP2 s-a multiplicat de trei ori. Ca rezultat, stramosii nostrii aveau mai multe exemplare din care unele au evoluat liber. Una din copiile mutante a evoluat mai bine chiar decat originalul. Se pare ca acest lucru a crescut numarul de terminatii in celulele creierului, permitandu-le sa faca mai multe conexiuni.

10.'Maimuta ganditoare'

Oamenii moderni aparțin unui grup sau "genului" de animale cunoscut sub numele de Homo. Cea mai veche fosila cunoscuta Homo, găsita în Etiopia, este de 2,8 milioane de ani. Prima specie a fost, probabil, Homo habilis, deși acest lucru a fost contestat. Comparativ cu strămoșii lor, acesti noi hominizii au creiere mult mai mari.

11. Un cap prea mare

Pentru om, nașterea este dificila și periculoasa. Spre deosebire de alte primate, mamele au nevoie aproape întotdeauna de ajutor. Acest lucru se datorează faptului că mersul pe două picioare înseamnă un canal pelvian prea ingust pentru ca 'puiul' sa poata trece usor prin el, in timp ce capetele noastre au crescut. Pentru a compensa nașterile grele, 'puii' umani se nasc mici dar si mai neajutorati.

12. Utilizarea focului

Nimeni nu știe când strămoșii noștri au învățat să controleze focul. Cea mai veche dovada directa vine de la Wonderwerk Cave din Africa de Sud care conține cenușă și oase arse vechi de acum 1 milion de ani. Dar există dovezi ca hominizii au fost cei care au prelucrat alimente chiar mai devreme, inclusiv prin gatirea cu foc.

13.Darul vorbirii

Toate maimutele mari au saci de aer pe coardele lor vocale, care le permit să scoata strigate puternice. Dar oamenii nu pentru că sacii lor de aer faceau imposibilă producerea de diferite sunete vocale. Strămoșii noștri, aparent, i-au pierdut înainte de a ne separa de verii nostrii de Neanderthal, ceea ce sugereaza ca si acestia puteau vorbi.

14. Tot mai 'vorbareti'

Unii oameni cu mutatii in gena numita FOXP2. Ca rezultat , au dificultati in a intelege gramatica si a pronunta cuvinte. Aceasta sugereaza ca FOXP2 este crucial pentru invatare si vorbire. Gena moderna FOXP2 a evoluat in stramosii comuni omului si Neanderthal-ienilor, gena acestora aratand exact ca a omului modern.

15. Dezvoltare si asezari

Saliva contine o enzima numita amilaza, produsa de gena AMY1, care digera amidonul. Oamenii moderni ai căror strămoși erau agricultori au mai multe copii ale AMY1 decât oameni a căror strămoși au rămas vanatori-culegatori. Această creștere digestiva poate ca a ajutat startul dat agriculturii, conducand la asezarea in sate si societati moderne.