Jocurile Olimpice sunt mai mult decât simple întreceri sportive. Dincolo de lupta acerbă pentru medalii și depășirea continuă a limitelor umane, Jocurile Olimpice sunt un simbol al speranței, al păcii și al performanței.

O simbolistică întregită prin participarea, în premieră, a unei echipe olimpice a refugiaților. Deși simpla enunțare a cuvântului poate trezi în noi un sentiment de teamă, de această dată refugiații vor atrage atenția asupra dificultăților prin care trec. Pentru că statutul de refugiat înseamnă copii orfani, foamete, război și abuz. O echipă de 10 tineri din mai multe state sfâșiate de tulburări concurează acum la Rio, reuniți sub steagul olimpic internațional.

Anunțuri
Anunțuri

Cetățenia lor este clară. Sunt cetățeni ai lumii. Printre ei, alergători, înotători, judokani, unii dintre ei sportivi promițători, a relatat portalul CCTV America.

P. Misenga, din Congo, avea 9 ani când a reușit să scape dintr-o luptă în Kisingani. El a fost salvat după o rătăcire de opt zile în pădure, dus în Kinshasa, unde a învățat judo la un centru pentru copii fără adăpost. După ce a început să concureze, la fiecare înfrângere antrenorul îl închidea zile în șir, pedepsindu-l și cu reducerea rațiilor de hrană. În 2013, la campionatele mondiale de la Rio, slab hrănit și maltratat a pierdut în primul tur. A fugit de la hotel și a cerut azil în Brazilia. 

Yolanda Mabika a trăit într-un adăpost pentru copii din Kinshasa. Atrasă de judo, a început să concureze în turnee majore, dar a suferit din cauza antrenorilor care o închideau în cușcă de câte ori pierdea.

Anunțuri

Ajunsă în 2013 la Rio, a fugit din hotel când antrenorul ei i-a confiscat pașaportul.

Y. Kinde din Etiopia trăiește în prezent în Luxemburg sub protecție internațională. S-a calificat pentru Jocurile Olimpice în urma participării la Maratonul de la Frankfurt din 2015, unde a obținut un rezultat de 2 ore 17 minute și 31 de secunde. 

Y. P. Biel din Kenya avea 9 ani în 2005, când mama lui, plecată în căutare de hrană, l-a lăsat cu un vecin. Mama lui nu a mai revenit și nici tatăl soldat. Vecinul a decis să îl trimită la tabăra de refugiați din Kakuma, casă pentru aproape 200.000 de refugiați. El va participa la cursa de 800 de metri, împreună cu deținătorul recordului mondial, kenianul David Rudisha

La 13 ani, J.N. Chiengjiek era paznic la vite când soldații au încercat să-l răpească pentru a-l transforma într-un copil soldat. A fugit și a ajuns la tabăra de la Kakuma, unde a fost descoperit de Fundația Tegla Loroupe, cu care a început sportul competițional. 

Anjelina N. Lohalith, 21 de ani, nu și-a mai văzut părinții de mai bine de un deceniu.

Anunțuri

Casa ei a fost în mod repetat atacată de un trib rival, forțând-o să se refugieze în tufișuri pentru a evita raidurile de noapte. Găsindu-și casa înconjurată de mine, părinții au trimis-o în tabăra de la Kakuma.  Ea va concura la proba de 1.500 de metri.

Rose N. Lokonyen avea 7 ani când și-a găsit bunicii care o creșteau morți în urma unui atac armat. Nici nu știe cum a reușit să ajungă la tabăra de la Kakuma. A umblat la o școală finanțată de Angelina Jolie, unde a descoperit pasiunea alergării. Rose va participa la proba de 800 de metri.

Amintirile din copilărie ale lui Paulo A. Lokoro din Sudan se confundă cu vâjâitul gloanțelor. Ajuns în 2006 în tabăra din Kenya, a practicat fotbalul, dar adevăratul talent a fost descoperit de către fundație. Va reprezenta Echipa Olimpică a Refugiaților la proba de 1.500 de metri.

La 18 ani Yusra Mardini a fost printre cei mai promițători înotători înainte ca războiul civil să întrerupă totul. După un traseu tumultuos, tânăra a ajuns în Grecia pe o barcă. În cele din urmă a intrat în Germania, unde a solicitat statut de refugiat. ”Vreau să reprezint toți refugiații pentru că vreau să arăt tuturor că, după durere, după furtună, vin și zile calme. Vreau să-i inspir să facă ceva bun în viața lor”, a declarat tânăra. #jocurile olimpice de la Rio #speranță #teamrefugee