Mărţişorul este o sărbătoare cu origini străvechi româneşti, în care fetele şi femeile primesc de la cei dragi, ca semn al venirii primăverii, un mic obiect de podoabă legat cu un fir roşu şi unul alb, dăruit la 1 martie de ziua Dochiei, imemorialul început de an agrar.

Această sărbătoare este inseparabilă de tradiţia Dochiei carpatice, fiind atestată în toate zonele locuite de români și de aromâni, și preluată apoi de alte popoare, în special în Balcani.

Cele mai vechi dovezi ale acestei tradiţii datează de cca. 8000 de ani, fiind vorba de pietricele amuletă vopsite cu alb şi roşu, găsite de arheologi la Schela Cladovei în Mehedinţi, culori care simbolizează geneza şi renaşterea vieţii.

Anunțuri
Anunțuri

Dacii confecţionau aceste simboluri ale primăverii în timpul iernii, dar le purtau doar după 1 martie. Pe atunci acestea erau pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă şi se purtau la gât. Ei credeau că aceste amulete aduceau fertilitate şi frumuseţe și erau purtate până înfloreau pomii, după care erau atârnate de crengile acestora.

Alte surse spun că mărţişoarele erau monede atârnate de fire roşii şi albe de lână, iar alegerea monedei de aur, argint sau bronz era un indiciu privitor la statutul social.

Se mai crede că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi fericire, că roşul şnururilor simbolizează iarna, iar albul - primăvara, la care se adaugă numeroase alte simboluri cum ar fi trifoiul cu patru foi, potcoava, coşarul sau inimioara. Ele sunt purtate pe haine timp de căteva zile începând din 1 martie.

Anunțuri

În Transilvania, mărţişoarele sunt atârnate şi de uşi, ferestre sau chiar de coarnele animalelor din gospodărie, pentru a speria duhurile rele.

În Dobrogea, mărţişoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi sunt aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată.

În Moldova, de 1 martie fetele sunt acelea care oferă primele mărţişoare băieţilor, aceştia oferindu-le la rândul lor mărţişoare fetelor pe 8 martie.

Obiceiuri asemănătoare se întâlnesc și în Balcani, la fraţii noştri aromâni, în Bulgaria (unde se numeşte Marteniţa), în Macedonia şi Albania.

În continuarea acestei sărbători, românii numesc primele nouă zile ale lunii martie "babe", considerându-le zilele Babei Dochia. Este vremea când fiecare femeie îşi alege o "babă", pentru a afla cum îi va fi norocul până la venirea babelor în anul următor.

Zilele alese care s-au dovedit însorite, sunt socotite aducătoare de noroc, fericire şi belşug, în timp ce vremea rece cu ploaie sau ninsoare înseamnă necazuri, sărăcie, neîmpliniri. Dacă timpul din ziua aleasă nu e bun, "baba" este rea!

După "babe" vine la rând la finalul acestui ciclu, pe 9 martie, ziua numită popular Moşii sau Mucenicii, a celor 40 de Mucenici din Sevastia. #obiceiuri străvechi #Frumusete #Traditie