Statisticile arată că din 1958 până în 2014 au fost înregistrate doar la spitalele de stat din România, 22.638.755 de #avorturi. Dacă acestea nu s-ar fi produs, astăzi numărul românilor ar fi fost mai mult decât dublu.

Anul 1958 este semnificativ, pentru că a fost primul în care avorturile au fost legalizate după ce în 1957 a fost emis Decretul 463, prin care a fost legalizat avortul la cerere. Propaganda pro-avort din acei ani s-a desfăşurat după tipare sovietice. În Rusia lui Lenin s-a militat pentru libertatea avortului, văzându-se în mod ciudat prin aceasta un mod de a elibera femeia.

Există la noi o legendă, nefondată, potrivit căreia anul de vârf al avorturilor în România ar fi fost 1990, primul an de după prăbuşirea comunismului, când s-au făcut 992.265 întreruperi de sarcină.

Anunțuri
Anunțuri

În realitate, anul record a fost în 1965, în plin comunism, când s-au făcut 1.115.ooo avorturi legale.

În 1966 politica a fost schimbată radical, odată cu adoptarea Decretului 770, prin care s-au interzis avorturile. Statisticile oficiale arătau că după intrarea în vigoare a acestui decret, în perioada 1967-1989, au fost în fiecare an cel puţin 200.000 de avorturi şi niciodată mai mult de 430.000 de cazuri. A rămas o mare necunoscută numărul avorturilor clandestine din acei ani, dar ştim că cel puţin 15.000 de femei şi-au pierdut viaţa până în 1989 din această cauză.

O altă etapă în istoria avorturilor din ţara noastră a început când noile autorităţi de după Revoluţie au emis Decretul din 26 decembrie 1989, a patra hotărâre luată de noul regim după căderea lui Ceauşescu, prin care avorturile au fost liberalizate, fapt care a condus la o creştere explozivă a întreruperilor de sarcină, care au ajuns la aproape un milion.

Anunțuri

Scurt istoric

Prima ţară din istorie care a legalizat întreruperea de sarcină a fost Rusia sovietică, după ce la 18 noiembrie 1920 Lenin a pus în aplicare directivele sale privitoare la anularea necondiţionată a legilor în vigoare până atunci care interziceau avortul. Este important de ştiut că până la acea dată, legile din toate ţările europene protejau viaţa.

Al doilea lider european care a legalizat avortul a fost nimeni altul decât Hitler care îşi dorea să creze în Germania o "rasă superioară", puternică biologic. El a aprobat în 1933 o lege care interzicea uciderea copiilor nenăscuţi germani, dacă nu prezentau defecte congenitale, impunând totodată sancţiuni juridice severe pentru a proteja copii germani sănătoşi, pentru creşterea demografică a "rasei superioare".

După cucerirea teritoriilor est-europene, în Germania a fost adoptat aşa numitul Plan Est, un plan de exterminare a popoarelor cucerite în vederea expansiunii pe teritoriile respective a rasei superioare ariene. Între alte măsuri luate imediat s-a numărat şi aceea a permiterii în şările ocupate a măsurilor contraceptive şi legalizarea avortului.

Anunțuri

Aceeaşi legislaţie prin care autorităţile germane de ocupaţie care le permitea femeilor poloneze să-şi ucidă copii nenăscuţi fără nici o restricţie, creştea pedeapsa pentru avort în cazul unui copil german până la pedeapsa capitală.

Viitorul demografic al poporului român

Previziunile unor experţi trag un semnal de alarmă arătând că populaţia ţării noastre ar putea ajunge până în anul 2050 la aproximativ 14 milioane de locuitori. La rândul său, Organizaţia Naţiunilor Unite pare ceva mai optimiste, estimând că scăderea va ajunge la 15,9 milioane. Situaţia este într-adevăr gravă, iar societatea românească este pe bună dreptate îngrijorată.

În 285 de localităţi din România şi Republica Moldova se va desfăşura în data de 25 martie, în ziua de Buna Vestire, o mare marş pentru viaţă, sub genericul "Ajută Mama şi Copilul ! Ei depind de tine". Este una dintre cele mai importante iniţiative civice în luptă împotriva avortului. Patriarhia Română îi îndeamnă pe oameni să participe în număr cât mai mare la acest marş. #statistici alarmante #Basarabia