Treptat, pe măsura sporirii rezistenţei forţelor exponente ale politicii Petrogradului în ţinut faţă de revendicările legitime ale populaţiei române majoritare, în avangarda mişcării de emancipare naţională s-au situat organizaţiile militarilor basarabeni. Organizaţi, disciplinaţi, aflaţi sub influenţa diverselor ideologii politice ale timpului, soldaţii şi ofiţerii români basarabeni s-au implicat activ în viaţa politică. Reprezentanţii comitetelor militare naţionale moldoveneşti, întrunindu-se la Chişinău, au format, la 23 iulie 1917, Comitetul Executiv Central Militar Moldovenesc (CECMM), în frunte cu sublocotenentul Gherman Pântea. Din septembrie 1917, va fi editat ziarul «Soldatul moldovan» – organ al CECMM.

Anunțuri
Anunțuri

În vara anului 1917, Comitetul Executiv Central Militar Moldovenesc a trimis la Kiev o telegramă în care îşi exprima indignarea şi opoziţia faţă de tentativele Radei Centrale de a încorpora #Basarabia în cadrul Ucrainei: „Basarabia, pe baza drepturilor istorice, etnografice, pe baza obiceiurilor sale deosebite şi a situaţiei economice, are dreptul imprescriptibil pentru o completă autonomie”.

În urma solicitărilor CECMM, Guvernul Provizoriu a acceptat numirea lui Vladimir Cristi în funcţia de comisar gubernial şi a lui Ion Inculeţ în cea de comisar gubernial adjunct. La fel, datorită demersurilor organizaţiei militarilor basarabeni, zemstva gubernială a adoptat hotărârea referitoare la înfiinţarea şcolilor cu limba maternă de predare în localităţile româneşti din Basarabia.

Anunțuri

În Rusia, însă, situaţia scăpa treptat de sub controlul Guvernului Provizoriu, a cărui autoritate era contestată de forţe cu opţiuni deseori opuse ca, de pildă, bolşevicii, menşevicii, monarhiştii, mişcările naţionale etc. Anarhia a devenit o stare obişnuită în multe dintre unităţile ruseşti, aflate pe front sau în spatele acestuia. Propaganda pacifistă a bolşevicilor, care prindea rădăcini în condiţiile unui război interminabil şi sângeros, a făcut ca soldaţii armatei ruse – cu miile – să abandoneze poziţiile, în dorinţa firească de a ajunge acasă. Acest fenomen de masă a făcut ca Basarabia, aflată în imediata apropiere a frontului, să fie traversată de grupuri numeroase de militari care – înfometaţi şi fără bani – operau diverse jafuri, devastări, incendieri, violenţe etc. Astfel, la 20 august 1917, la Chişinău, au fost asasinaţi de către un grup de soldaţi bolşevizaţi din armata rusă cunoscuţii militanţi pentru drepturile românilor basarabeni avocatul Simeon Murafa şi inginerul Andrei Hodorogea.

Anunțuri

În condiţiile în care reprezentanţii Guvernului Provizoriu în Basarabia nu reuşeau să pună capăt haosului instaurat în provincie în vara–toamna anului 1917, Comitetul Central Militar Executiv Moldovenesc a decis convocarea la Chişinău a Primului congres al militarilor moldoveni din întreaga Rusie. Lucrările congresului, cu 14 chestiuni pe ordinea de zi, s-au desfăşurat în zilele de 20-27 octombrie (3-10 noiembrie) 1917. În ziua de 21 octombrie, participanţii, „având în vedere cultura naţională a neamului moldovenesc şi trecutul lui şi plecând de la principiul revoluţiei că fiecare norod are dreptul să-şi hotărască soarta lui”, au proclamat, în unanimitate, autonomia teritorială şi politică a Basarabiei, în cadrul Republicii Federative Ruse. Congresul a revendicat ca în componenţa Guvernului Provizoriu să fie acceptat un reprezentant al Basarabiei. La 23 octombrie, s-a adoptat decizia Despre organul Sfatului Ţării, instituţie legislativă supremă ce urma a fi compusă din 120 de deputaţi, din care 84 români (70%) şi 36 reprezentanţi ai altor etnii conlocuitoare (30%). În plus, 10 locuri au fost rezervate românilor din stânga Nistrului. Biroul electoral, constituit din rândul participanţilor la întrunire, a purces, cu sprijinul cohortelor moldoveneşti, la organizarea alegerilor. #Unire