Articolul – program, publicat în primul număr, dădea lămuriri asupra programului politic al ziarului, care nu putea fi altul decât cel al revoluţiei române de la 1848 din Bucovina, exprimat în “Petiţia Ţării” şi “Prememoriul la Peţiţia Ţării”. În el se releva cu claritate: “Foaia noastră va fi doar defensorul intereselor naţionale, intelectuale şi materiale a Bucovinei, reprezentantul dorinţelor şi nevoinţelor ei, organul bucuriilor şi suferinţelor ei”. În continuare se cerea “…deplină îndrituire a tuturor naţionalităţilor, autonomie provincială, întreg şi nemărginit progres în toate ramurile activităţii omeneşti, acestea sunt principiile noastre pe care foaia noastră nici odinioară nu le va pierde din ochi”.

Anunțuri
Anunțuri

Constantă a gândirii politice a revoluţiei române de la 1848, care a avut un caracter unitar în toate provinciile istorice, unitatea naţională a fost pregnant reliefată în program: “Aflându-ne la graniţa Moldovei din care Bucovina până în 1775 a făcut parte întregitoare şi cu care aceasta din urmă este unită prin fireştile legături a unei aceeaşi naţionalităţi, a istoriei, a religiei, a năravurilor şi a mai multor altor relaţii de trebi şi de familii, noi nu putem tăgădui interesul nostru cel mai viu ambelor principate şi cercările lor de a-şi îmbunătăţi starea şi de a călca pe calea libertăţii şi fericirii…noi nu putem opri de a trage în sfera cercetărilor noastre călcatele lor drituri şi de a face să răsune prin foaia noastră glasul nefalsatului adevăr, pe care un terorism fără pildă se pare că voieşte în aceste asuprite ţări a-l osândi la o veşnică tăcere…Nu vom lipsi asemenea şi de soarta fraţilor noştri români – în număr de mai mult de trei milioane – din Ungaria şi Transilvania şi aşa vom aduna ştiri regulate despre lucrările lor, ca prin aceasta să le dovedim frăţeasca împărtăşire la care prin aceeaşi naţionalitate suntem îndatoraţi”.

Anunțuri

“Bucovina” Hurmuzăcheştilor trebuia, deci să devină o tribună de luptă pentru apărarea intereselor naţionale ale românilor bucovineni, dar şi de apărare a intereselor întregii naţiuni române. Ziarul cuprindea în sfera sa de activitate spaţiul în care locuiau românii, făcând abstracţie de hotarele politice impuse vremelnic de marile imperii.

În lupta pentru apărarea drepturilor naţionale ale românilor din Imperiul habsburgic, din Moldova, Muntenia şi Basarabia, argumentele istorice şi lingvistice aveau să fie folosite ca armă politică. Ziarul a publicat parţial “Dorinţele partidei naţionale din Moldova”, formulate de către Comitetul din Cernăuţi al refugiaţilor moldoveni, studiile istorice referitoare la revoluţia română din Transilvania, între care “La istoria românilor din Transilvania”, “Faptele belice ale românilor transilvăneni în 1849”, “Batalionul I din al doilea regiment român în rezbelul unguresc”.

Redactorii Bucovinei au analizat revoluţia română de la 1848 ca un eveniment politic unitar, care s-a desfăşurat în întregul spaţiu locuit de români: ”Mişcările din Moldova mai întâi, revoluţia din Valahia, manifestările naţionale din Banat, Ardeal şi Bucovina” au fost nu “efectul revoluţiei europene”, ci rezultatul a înseşi situaţiei din ţările române, arătând că “…naţia română avea de rezolvat două chestii, una strict naţională şi alta politică şi socială”.

Anunțuri

#limba romana #ziar