Între 10-13 (23-26) aprilie 1917 s-au desfăşurat lucrările Congresului Învăţătorilor din întreaga Basarabie, organizat cu sprijinul Comisiei şcolare moldoveneşti, recent instituită pe lângă Zemstva gubernială. În rezoluţia adoptată, participanţii de diverse etnii au decis introducerea învăţământului primar obligatoriu şi gratuit în limba maternă.

La 12-15 (25-28) mai 1917, Congresul învăţătorilor moldoveni din Basarabia a adoptat hotărâri referitoare la introducerea alfabetului latin în şcolile provinciei începând cu anul şcolar 1917-1918; organizarea unor cursuri de perfecţionare pentru cadrele didactice; transformarea, începând cu 1 septembrie 1917, a şcolilor ruseşti din localităţile rurale cu populaţie majoritară românească în „şcoale moldoveneşti”; înfiinţarea unor şcoli româneşti în urbele provinciei; întemeierea unui liceu de băieţi şi a unuia de fete, cu limba română de predare, „în Chişinău şi în ţinuturile unde moldovenii sunt în majoritate”; la „Universitatea din Odesa şi la cea din Kiev să se deschidă câte o catedră de limba, literatura şi istoria moldovenească, până când se va înfiinţa o universitate la Chişinău”.

Anunțuri
Anunțuri

Aceste deziderate au fost traduse în viaţă, în mare parte, în perioada ce a urmat. În acest scop, Comisia şcolară moldovenească a organizat, în vara anului 1917, cursuri de limbă şi istorie românească pentru cadrele didactice, facilitând naţionalizarea învăţământului. O constatare interesantă despre această recalificare ne-a lăsat-o istoricul bucovinean Ion Nistor: „Lecţiile de istorie le făceam eu pentru sutele de auditori pe care nu-i mai încăpea sala eparhială. Aveam mare mulţumire sufletească văzând cum dăscălimea basarabeană urmărea cu vădit interes faptele războinice ale trecutului care până atunci îi fuseseră cu intenţii ascunse de stăpânirea străină”.

La 3/16 iunie 1917, zemstva gubernială a Basarabiei a votat trecerea gimnaziilor şi seminarelor teologice la instruirea în limba română.

Anunțuri

De asemenea, s-a decis alocarea a 50 mii de ruble pentru cursurile de perfecţionare ale cadrelor didactice, precum şi 9 mii de ruble pentru organizarea catedrei de limba şi literatura română la Universitatea din Odesa.

La 12/25 iunie 1917, mai mulţi intelectuali basarabeni au constituit Societatea culturală moldovenească, în frunte cu Paul Gore. Aceasta a primit ajutor financiar de la zemstva gubernială (10 mii ruble) şi de la cea din judeţul Orhei (trei mii ruble). La 8 septembrie Societatea a inaugurat prima tipografie românească cu caractere latine.

Între timp, ucrainenii aflaţi în căutarea identităţii lor politico-teritoriale au înaintat, în iunie 1917, pretenţii asupra Basarabiei. Din aceste considerente, populaţia provinciei a început să se pronunţe cu o mai mare fermitate pentru autonomia ţinutului. Astfel, la 29 iunie (12 iulie) 1917, zemstva judeţului Chişinău s-a pronunţat pentru autonomia Basarabiei, condamnând cu vehemenţă planurile anexioniste ale Radei Centrale de la Kiev.

Anunțuri

O altă adunare, convocată la Chişinău la 16 iulie 1917, la care au participat reprezentanţi ai diverselor organizaţii politice, naţionale, profesionale şi administrative, a adoptat o hotărâre de a se opune în mod energic tendinţelor respective şi a desemnat o comisie cu scopul de a pregăti constituirea unui organ legislativ al Basarabiei. #curentul național #Unire