Deja la 12/25 martie 1917, la Chişinău a avut loc o întrunire a intelectualilor care au pus în discuţie problema constituirii unui partid naţional şi a elaborării programului său. În cadrul unei noi întruniri, la 19 martie, au fost dezbătute pe larg principiile ce urmau să stea la baza programului şi au fost desemnaţi Paul Gore, Pantelimon Halippa, A. Groapă, Petru Corobceanu şi Onisifor Ghibu drept membri ai comisiei de redactare a documentului respectiv.

La 2 aprilie 1917, la Chişinău, s-a desfăşurat adunarea de constituire a Partidului Naţional Moldovenesc (PNM). Cei peste 40 de participanţi au votat proiectul programului şi au ales conducerea partidului.

Anunțuri
Anunțuri

Preşedinte de onoare a fost desemnat Vasile Stroescu, Paul Gore a fost ales preşedinte, Vladimir de Herţa a devenit vicepreşedinte, iar Pan Halippa secretar general. La 9 aprilie, programul PNM a fost publicat în paginile ziarului «Cuvânt Moldovenesc», iar gazeta «Бессарабская жизнь» (Viaţa Basarabiei) l-a mediatizat în limba rusă în numărul din 15 aprilie.

Emanciparea spiritului naţional român s-a manifestat şi în afara provinciei, în unităţile armatei ruse în care fuseseră recrutaţi numeroşi basarabeni. Centrul cel mai reprezentativ a devenit oraşul Odesa, a cărui garnizoană avea nu mai puţin de 40 mii de moldoveni. Profitând de dispoziţiile guvernului provizoriu rus privitoare la extinderea libertăţilor şi drepturilor democratice inclusiv asupra militarilor, în martie 1917 soldaţii şi ofiţerii originari din Basarabia au organizat câteva adunări, care au condus la constituirea Partidului Progresist Moldovenesc (PPM), în fruntea căruia a fost ales ştabs-căpitanul Emanuil Catelly.

Anunțuri

La 12 aprilie, PPM dezbate şi aprobă programul PNM şi, constatând asemănarea obiectivelor, decide aderarea la Partidul Naţional Moldovenesc, proclamându-se secţie a acestuia.

În primăvara şi, mai ales, în vara anului 1917 s-a desfăşurat o activitate intensă pentru crearea de comitete naţionale în cadrul unităţilor militare din Odesa, Sevastopol, Nikolaev, Novo-Gheorghievsk şi într-un şir de unităţi ale Frontului român. Centrul de greutate a reţelei de comitete militare naţionale l-a reprezentat Sovietul de deputaţi ai soldaţilor şi ofiţerilor moldoveni din Odesa, în fruntea căruia se afla Emanuil Catelly. Pe lângă acest soviet a fost organizată o şcoală în care militarii basarabeni studiau limba română, istoria şi geografia României. Absolvenţii erau trimişi apoi în diverse unităţi militare, precum şi în localităţile Basarabiei pentru a promova programul PNM.

În ziua de 18 aprilie / 1 mai, la Odesa, comitetul ostaşilor moldoveni a organizat un grandios miting la care au participat circa 10 mii de persoane.

Anunțuri

Manifestaţia s-a desfăşurat sub flamurile drapelelor roşii (revoluţionare) şi tricolore (naţionale), aceasta fiind probabil prima întrunire publică a basarabenilor însoţită de însemnul naţional.

În luna mai, comitetele militare naţionale au solicitat generalului Şcerbaciov, comandantul forţelor ruseşti de pe frontul românesc, autorizaţia pentru înfiinţarea unor unităţi moldoveneşti cu scopul menţinerii ordinii în Basarabia. A fost aprobată organizarea a 16 cohorte, cu câte 100 de ostaşi autohtoni (câte două cohorte pentru fiecare judeţ).

În scurt timp, prevederile programatice formulate de PNM, între care şi cea cu privire la acordarea autonomiei Basarabiei şi constituirea Sfatului Ţării (Dietei provinciale), au fost îmbrăţişate de diferite formaţiuni politice, profesionale şi culturale din ţinut.

Ceva mai târziu, în primele zile ale lunii iulie, s-a format Partidul eserilor moldoveni. Programul politic al partidului era asemănător programului Partidului eserilor din Rusia. În problema naţională eserii împărtăşeau ideile promovate de liderii Partidului naţional moldovenesc. #Chisinau #Unire