În anii următori, opoziţia faţă de procesul de deznaţionalizare a continuat. Astfel, în anul 1819, la tribunalul judeţean din Cetatea Albă, doi din cei trei membri ai completului de judecată au refuzat categoric să vorbească, să semneze procesele verbale şi să efectueze cercetări în limba rusă. Reacţia autorităţilor a fost lipsită de echivoc: funcţionarii respectivi au fost disponi­bi­lizaţi şi înlocuiţi cu persoane loiale regimului ţarist.

Întărirea sentimentelor româneşti. Deşi, în spaţiul dintre Prut şi Nistru, anul 1821 n-a fost marcat de mişcări de genul acelora din Ţara Românească, basarabenii s-au aflat, încă din anii premergători declanşării mişcării lui Tudor Vladimirescu, sub influenţa ideologiei revoluţionare eteriste, iar din primăvara lui 1821 şi sub a acelei naţionale româneşti, alimentată de cele câteva mii de moldoveni din dreapta Prutului care s-au refugiat în #Basarabia.

Anunțuri
Anunțuri

Chişinăul a fost, alături de Braşov, Sibiu şi Cernăuţi, unul dintre cele mai importante centre ale emigraţiei româneşti din Principate. Aici şi-au găsit refugiul principele Mihail Şuţu, familiile Rosetti şi Moruzi, vistiernicul Gheorghe Roznovanu, postelnicii Ioan Schina, Dimitrie Statachi, fraţii Plaghino şi Iacovachi Rizo, boierii Mano, Mavrogheni, Varlam, Ghica ş. a. Capitala ţinutului a devenit „un rezervor de prinţi şi de boieri”.

În Basarabia s-au refugiat scriitorii moldoveni Alecu Beldiman, Costache Conachi, Gheorghe Asachi, tânărul Costache Negruzzi. Convieţuirea moldovenilor şi muntenilor cu basarabenii a condus la iniţierea sau restabilirea unor relaţii strânse şi la un viu schimb de idei şi opinii privind diverse probleme politice şi naţionale: „La fiecare pas se încingeau discuţii asupra chestiunilor greceşti (…) Moldovenii în general doreau succes turcilor şi se bucurau din toată inima când se tăia capul fanarioţilor, deoarece în fiecare din ei vedeau pe viitorii lor domnitori”.

Anunțuri

Cimentarea conştiinţei naţionale s-a produs nu doar pe calea dezbaterilor şi discuţiilor amicale între elitele româneşti din Principate şi cele din Basarabia; un rol important l-a jucat literatura laică şi religioasă în limba română care, în lipsa unui mesaj politic, era acceptată de cenzura ţaristă spre a fi introdusă în provincie. De pildă, în timpul războiului ruso-turc din 1828-1829, Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti, exilat de autorităţile ţariste în Basarabia, a adus şi a lăsat în ţinut câteva sute de cărţi bisericeşti româneşti.

Anunț făcut de autoritățile britanice cu privire la românii din UK. Sunt pe primul loc

Mesaj superb al unui etnic maghiar: Iubesc Romania, ii respect integritatea teritoriala

#Unire