La 23 decembrie 1869 au fost introduse Regulile privind amenajarea funciară şi administrativă a ţăranilor statului din Basarabia. Potrivit acestor Reguli, în proprietatea ţăranilor statului erau trecute toate terenurile ce se aflau în posesia lor în acel moment. Dreptul de răscumpărare nu a fost limitat în timp. În medie, unei persoane recenzate i-au revenit 7,9 desetine. Pentru «nadel»-urile primite de ţăranii statului răscumpărarea a fost fixată în valoare de 46 copeici pentru o desetină sau de 3 ruble 63 copeici pentru «nadel», mai mică decât pentru ţăranii obişnuiţi. La 1875, 13,5 mii de familii de ţărani ai statului posedau 259.000 desetine de pământ, în medie 19 desetine de fiecare familie, care a achitat taxa de 9 ruble şi 13 copeici pentru parcelă.

Anunțuri
Anunțuri

Conform datelor statistice, pe parcursul realizării reformei agrare, din diferite motive, nu au fost împroprietăriţi toţi ţăranii cu mărimea necesară a lotului de pământ. De exemplu, în judeţul Hotin, numai o mică parte a ţăranilor a primit pământ, marea majoritate fiind împroprietărită cu loturi mai mici decât prevedea legea .

Coloniştii au devenit proprietari conform Regulilor din 14 iunie 1871. Ei au primit «nadel»-uri mai mari (10,9 desetine de persoană recenzată), iar suma de răscumpărare a fost mai mică decât cea a ţăranilor statului.

În sfârşit, la 4 februarie 1875, a fost soluţionată problema răzeşilor. Această categorie socială a fost cea mai dezavantajată, primind pământ mai puţin decât ţăranii la 1868, dar cu aceleaşi niveluri de răscumpărare. Răzeşii au primit între 3,3 şi 8 desetine de fiecare familie (ţăranii primiseră între 8 şi 13,5 desetine de familie).

Anunțuri

În perioada aplicării reformei agrare, autorităţile ţariste şi moşierii au comis numeroase abuzuri. Nedreptăţile provocate au generat, în anii ’60-’70 ai secolului al XIX-lea, nemulţumirea ţăranilor de pe pământurile moşiereşti. De exemplu, numai între anii 1868-1872, pe teritoriul Basarabiei s-au produs 87 tulburări ţărăneşti, dintre care 41 au fost înăbuşite cu ajutorul forţei armate. După reforma agrară, situaţia majorităţii ţăranilor a rămas practic neschimbată. Nu toţi ţăranii au primit pământul care li se cuvenea conform legii. În general, peste 100.000 de ţărani din Basarabia aveau cel mult câte un hectar de pământ în posesie, 200.000 de ţărani posedau câte 3,5 hectare, numai 150.000 peste 8 hectare de pământ. Cu toate acestea, înfăptuirea reformei agrare din Basarabia a permis lichidarea rămăşiţilor feudale din agricultură şi dezvoltarea pe cale burgheză a ramurii de bază a economiei basarabene. #colonisti #Rusia