Evenimentele revoluţionare de la 1848 din Bucovina s-au declanşat, au evoluat şi s-au finalizat în contextul sinuos şi deosebit de complex din Imperiul habsburgic. Numai că în Bucovina revoluţia a avut o serie de particularităţi şi ea s-a desfăşurat în temei “ca un aspect zonal al revoluţiei din Imperiul habsburgic”. Bucovina era încă un cerc administrativ al Galiţiei, iar polonii se confruntau cu rutenii în problema naţională.

Polonii doreau să refacă Polonia ca stat naţional, iar rutenii se manifestau pentru crearea unui stat autonom al lor în sudul Galiţiei. În cadrul acestui stat ei vroiau să menţină şi Bucovina, considerând-o ca o parte a Galiţiei şi contestând caracterul românesc al fostei provincii moldoveneşti.

Anunțuri
Anunțuri

Evident, ei intră în conflict cu românii, care aveau să ceară dezlipirea Bucovinei de Galiţia. Rutenii însă nu aveau o concepţie unitară, fiindcă erau divizaţi în două curente politice. Curentul rutenilor tineri dorea constituirea unui stat autonom în cadrul Imperiului habsburgic, iar curentul rutenilor bătrâni dorea ca viitorul stat să facă parte din Imperiul rus. Austrofilii se confruntau cu moscofilii, Austria încuraja o tendinţă, iar Rusia – alta.

Fiind una dintre cele mai puternice în imperiu, revoluţia maghiară a divizat populaţia Bucovinei. Românii de aici îşi sprijineau consângenii din Transilvania, iar rutenii şi huţulii îi simpatizau pe unguri şi le promiteau ajutor. Nemţii şi evreii din Bucovina îşi vor acorda sprijinul cercurilor imperiale, iar lipovenii, slovacii şi armenii se vor da de partea românilor.

Anunțuri

“Diversitatea intereselor sociale, naţionale şi religioase, fărâmiţarea luptei şi activităţii general-democratice pe zone geografice, pe provincii sau părţi de provincii, pe grupuri naţionale, ca şi politica abilă a cercurilor imperiale de a se folosi şi încuraja, de-a stimula şi încuraja contradicţiile interetnice şi religioase explică slăbiciunea întregii lupte protestatare antihabsburgice”.

Pe de altă parte, însă, faptul că românii din Bucovina au făcut parte timp de aproape o jumătate de mileniu din Statul feudal moldovenesc, “comunitatea de origine etnică şi de teritoriu, limbă, cultură, trăsături psihice, religie, datini, obiceiuri, legături economice, aspiraţii şi idealuri comune explică, în acelaşi timp, de ce ridicarea la luptă a bucovinenilor, revendicările lor naţionale sunt formulate şi motivate într-o manieră similară şi uneori chiar identică cu cele din toate provinciile locuite de români; activitatea şi lupta românilor din Bucovina care acţionau şi în strânsă colaborare cu moldovenii şi transilvănenii apare astfel ca şi o parte integrantă a luptei generale a tuturor românilor”.

Anunțuri

Dar rolul şi locul forţelor social-politice în revoluţie le-au determinat realităţile din Bucovina. Coloniştii, ca pătură privilegiată, sprijineau cercurile imperiale. Boierimea română era şi sărăcită şi împuţinată numericeşte, căci mulţi latifundiari la venirea austriecilor s-au refugiat în Moldova. Boierimea română nici nu prea avea acces la funcţii din cadrul conducerii provinciei. Ea se mai afla în conflict şi cu ţărănimea dependentă, pe care o exploata.

#revolutie #revolutia 1848