Printre principalele obiective ale politicii ţariste în Basarabia s-a numărat cel referitor la anihilarea identităţii originare a provinciei dintre Prut şi Nistru. Autorităţile ruseşti au fost nevoite să constate, spre surprinderea lor, că anexarea unei părţi a Moldovei a provocat opoziţia nu numai a boierimii şi clerului, ci şi a ţărănimii, speriată de posibilitatea înrăutăţirii statutului său social-economic. Nobili, preoţi, săteni – cu sutele – şi-au căutat refugiu în Moldova de peste Prut, preferând „jugul” turcesc celui creştin.

Cu scopul de a împiedica emigrarea populaţiei, administraţia rusească a anunţat, la sfârşitul anului 1812, că dincolo de râu bântuieşte ciuma, instituind carantină pe malul Prutului şi interzicând orice comunicaţie cu Moldova.

Anunțuri
Anunțuri

Pentru o mai mare putere de convingere, autorităţile ţariste au apelat la serviciile Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni. Acesta a elaborat o circulară, prin care înştiinţa clericii şi enoriaşii că în Basarabia nu se va introduce iobăgia şi că în provincie se va menţine „o cârmuire din naţia voastră şi în limba voastră”. Pe de altă parte, el a solicitat reprezentanţilor administraţiei ruseşti să nu-i „batjoco­rească” şi „înjosească” pe românii basarabeni.

Opoziţia elitelor autohtone. Având în vedere gravitatea situaţiei, într-o primă etapă, autorităţile ţariste au încercat să menajeze sentimentele şi interesele diverselor categorii sociale din Basarabia. Însă trimişii guvernului în ţinut, conştienţi de obiectivul final al Petersburgului, urmărind obţinerea unor merite în faţa superiorilor lor, au accelerat procesul de integrare şi asimilare a provinciei în cadrele imperiului.

Anunțuri

În condiţiile restrângerii libertăţilor, suprimării vechilor legi şi obiceiuri, îndepărtării din funcţii a dregătorilor moldoveni, la începutul lunii iunie 1814, boierimea nemulţumită a adresat ţarului un memoriu.

După ce au prezentat situaţia nefericită în care a ajuns populaţia autohtonă, nobilii români au solicitat monarhului: a) să nu fie „înstrăinaţi” de legile moldoveneşti, până în momentul în care cârmuirea provizorie nu va fi înlocuită de una „ce va respecta legile noastre”; b) Mitropolitul să fie „ca pe vremuri, de la începutul Moldovei, şi mai-marele bisericii, şi primul om la judeţ, întrucât aceasta este o lege pământească în Moldova”; c) să fie numit un guvernator civil „dintre moldovenii get-beget, un bărbat credincios Măriei tale imperiale, care cunoaşte familiile boiereşti, obiceiurile şi legile noastre şi ţările vecine nouă”. Cei 54 de semnatari ai memoriului au indicat şi omul potrivit pentru funcţia de guvernator civil în persoana generalului-maior Ilie Catargi. De asemenea, în aceeaşi perioadă, şi locuitorii Chişinăului au adresat o plângere autorităţilor în legătură cu comportamentul şefului poliţiei, rus de origine, care, „neştiind limba moldovenească” şi ignorând legile pământului, „cu mare necinste ne dau afară”, soluţionând litigiile în detrimentul autohtonilor.

Anunțuri

Familia româncei de 29 de ani moartă în Canada nu are bani să-i aducă trupul acasă

Cine va câștiga alegerile parlamentare în România? Jocurile par deja făcute

#istorie #Chisinau