Spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, creşterea sentimentelor antiruseşti, pe de o parte, şi a simpatiilor faţă de România, pe de altă parte, a alertat autorităţile ţariste din #Basarabia. Astfel, în anul 1891, analizând starea de spirit a populaţiei din judeţele Bălţi şi Orhei, adjunctul şefului Direcţiei de jandarmi a guberniei Basarabia consemna existenţa „unor reprezentanţi ai intelectualităţii moldoveneşti” care, „locuind permanent în Rusia (în Basarabia - n. n.) şi profitând de acest fapt, atât privind serviciul, cât şi din punct de vedere material, spre regret, înclină mai mult spre ţara vecină România”.

Anunțuri
Anunțuri

În pofida faptului că ei nu reprezentau un pericol grav „pentru liniştea judeţelor”, prin luările lor de poziţie şi influenţa de care se bucurau în rândul maselor, respectivii intelectuali creau un „climat politic nefavorabil”, generator de „antipatie faţă de ruşi”. Drept exemple erau date numele lui Nicolae Casso, mareşal al nobilimii din judeţul Bălţi, care „se uită peste Prut”, al fratelui acestuia, Aristide Casso, consemnându-se că există „şi alţii de felul lui Casso”. La fel, în anul 1895, şeful jandarmeriei din judeţul Orhei raporta că intelectualitatea locală manifestă „antipatie faţă de tot ce-i rusesc” şi nutreşte „visul de separare a Basarabiei de Rusia şi alipirea ei la Regatul Românie”. Rapoarte cu informaţii similare au fost prezentate şi din judeţele Hotin şi Soroca.

Anunțuri

Autorităţile ţariste deveneau tot mai neliniştite din cauza creşterii influenţei cultural-politice a României care, se preciza într-un studiu militar-geografic şi statistic realizat la începutul secolului al XX-lea de ofiţeri ai Statului Major al armatei ruse, „până astăzi n-a uitat că Basarabia a intrat cândva în componenţa principatelor şi multe secole a trăit o viaţă comună cu ele”. Drept mijloc de contracarare a influenţei românimii de peste Prut asupra basarabenilor şi de modificare a conştiinţei etnice a acestora din urmă, autorii lucrării respective au propus „rusificarea sistematică a moldovenilor din Basarabia. În acest scop, este necesar: instruirea şcolară să se facă pe baze solide ruseşti; omul simplu să fie eliberat de dependenţa morală şi materială a moşierilor români; să se înlesnească achiziţionarea pământurilor nobilimii latifundiare din Basarabia de persoane de provenienţă rusă şi, în sfârşit, să se influenţeze pe căi legale asupra unei părţi a intelectualităţii şi semiintelectualităţii rurale şi urbane”. #Chisinau