Conform Regulamentului impus de ruși, se menţinea, în linii mari, vechea organizare teritorială, #Basarabia fiind împărţită în 12 judeţe: Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Hotărniceni, Bender, Akkerman, Chilia, Ismail, Greceni, Căuşeni şi Reni (sau Tomarovo). Cetăţile au rămas sub conducerea pârcălabilor, care nu aveau dreptul să se implice în administraţia civilă. În judeţe, puterea administrativă era exercitată de ispravnici. Potrivit Regulamentului, „în calitate de ispravnici pot fi aleşi doar moldoveni care au jurat credinţă Rusiei sau ruşi”. În subordinea ispravnicului se afla samişul (secretar al isprăvniciei şi administrator financiar al judeţului), ocolaşii (cârmuitori de ocoale), căpitanii de târg (primari ai oraşelor), căpitanii de mazili, vornicii (primari ai satelor).

Anunțuri
Anunțuri

Se menţiona că toate actele vor fi întocmite în limbile rusă şi română.

În funcţia de guvernator civil, care îşi avea reşedinţa la Chişinău, a fost numit, la 23 iulie 1812, octogenarul Scarlat Sturdza, boier moldovean, un om bolnav, „pentru care semna actele mitropolitul Gavriil şi comandantul militar Harting”. Potrivit actului de instituire a administraţiei Basarabiei, din 2 februarie 1813, primul departament urma să fie compus din nouă consilieri (şapte boieri moldoveni şi doi ofiţeri ruşi), iar departamentul al doilea din trei consilieri (aleşi „din rândul ofiţerilor superiori ruşi sau din cel al boierilor moldoveni, care vor fi recunoscuţi de către guvernator ca fiind capabili”).

Poate te interesează:

Teritoriille româneşti în relaţiile in­ter­na­ţionale la începutul secolului al XIX-lea

Intenţii de rusificare accelerată.

Anunțuri

Această componenţă etnică a corpului de funcţionari a provocat nemulţumirea demnitarilor ruşi veniţi în inspecţie în Basarabia. Astfel, în anul 1813, cinovnicul Nikolai Baikov a redactat un memoriu despre situaţia din provincie. Semnalând dezordinea care domnea în Basarabia, el aprecia că aceasta se datorează „lipsei de experienţă, bătrâneţii şi blândeţii guvernatorului”, iar „administraţia internă se află în mâinile ispravnicilor moldoveni, aleşi după bunul plac al guvernului”. Însă cel mai mare neajuns era considerat a fi numărul nesemnificativ de funcţionari ruşi în instituţiile basarabene: „De ce această provincie, pentru care s-a vărsat atâta sânge rusesc şi s-au cheltuit milioane de bani, s-o dăm ca şi cum în posesie?”

Consilierul șefului BNR – România poate intra în recesiune