O planetă similară ca mărime și gravitație cu Pământul, Venus are o atmosferă mult mai densă decât a Terrei. Presiunea atmosferică la suprafața planetei este de aproape 100 de ori mai mare, iar densitatea este de cinci ori mai ridicată. Pe Pământ navetele spațiale orbitează la 400 de kilometri depărtare în ceea ce se numește vid atmosferic. De fapt la 100 kilometri deasupra solului se crede a fi limita atmosferei. Cu toate acestea, pe Venus, la 400 kilometri depărtare de sol suntem încă destul de departe de limita atmosferei. Există destulă presiune ca un avion să fie ridicat până la această altitudine. Stratul atmosferic încărcat de #dioxid de carbon transformă planeta într-un cuptor sub presiune unde se ating frecvent 500 grade Celsius datorită efectului de seră.

Anunțuri
Anunțuri

#atmosfera este atât de opacă încât lumina refractată de planetă nu poate fi vizivilă din spațiu din cauza norilor de acid sulfuric. Cu toate că norii sunt foarte denși, fapt care ar trebui să aibă efect de răcire ca pe Pământ, gazele de seră mențin planeta foarte caldă.

Deoarece Venus este atât de similară Pământului, deseori se compară cele două planete umăr la umăr prin prisma efectului atmosferei asupra mediului înconjurător. Dar ar fi mai bine să introducem un alt frate al Pământului, Marte. Mai mic decât Terra, atracția gravitațională nu reușeste să rețină prea multă atmosferă, doar 1% din densitatea Pământului, dar fiind compusă din CO2 în proporție de 95%.

Pentru a studia mai bine consecințele efectului de seră ar trebui să investigăm cele trei planete fără a fi înconjurate de atmosferă.

Anunțuri

Situându-se la 150 milioane kilometri de Soare, Pământul ar primi 1,32kW de energie pe metru pătrat îndreptat în unghi drept către Soare. La o distanță mai mică, 108 milioane kilometri, Venus primeste 2,51kW, iar Marte, la 239 milioane kilometri receptează 0,522kW pe suprafața fără atmosferă. Din aceste informații putem calcula cât de calde sunt suprafețele acestor planete dacă ar fi pictate în negru ca să absoarbă toată căldura: Venus: 51 grade Celsius; Pământ: 3, Marte: -54.

Dar în realitate, împreună cu atmosfera, temperaturile la suprafață sunt de: 460 grade Celsius pentru Venus, 14 Pământ și -63 Marte. Dacă privim Venus observăm că împreună cu CO2 din atmosferă temperatura este cu 400 de grade mai ridicată decât fără atmosferă. Cele 400 de grade sunt adăugate de atmosferă. Pe Pământ, atmosfera formată din azot, oxigen, vapori de apă (un gaz potent cu efect de seră) și ceva CO2, este cu 11 grade mai caldă. Atmosfera rarefiată a lui Marte nu are rol semnificativ în balanțul temperaturii. 

Rezumând, aceasta este consecința gazelor cu efect de seră mai ales dacă atmosfera este densă.

Anunțuri

Ne putem imagina Pământul adăugând mai mult CO2 și înlocuind oxigenul (gaz fără efect de seră) prin arderea mai multor cărbuni, petrol, gaze naturale, copaci devenind mai cald. Oricine declară contrariul se pierde în detalii, la fel cum oricine care crede că modele climatice sunt prea complicate pentru a fi înțelese. 

Citește și: Povestes lacului Vostok din Antarctica

Hrana insuficientă afectează o treime din populația globului

Rolls - Royce recunoaște că viitoarele cargoboturi vor fi fără echipaje umane #efect de sera