Un număr de 17 români s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului împotriva statului român, în dosarul Revoluţiei, pretinzând fiecare câte o despăgubire de 100 de mii de euro. Pentru fiecare reclamant, Curtea a acordat prejudicii de 15 mii de euro

La fínele lunii februarie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în dosarul Revoluţiei, decizia CEDO obligând statul la plata a 15 mii de euro pentru fiecare din cei 17 români care au făcut plângere. Sumele pretinse au fost de câte 100 de mii de euro pentru fiecare solicitant, cu titlu de prejudiciu moral, însă Guvernul a replicat că acestea sunt prea mari.

Anunțuri
Anunțuri

Din constatările Curţii reiese că statul român a fost găsit responsabil pentru încălcarea procedurală a Articolului 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, printr-o investigaţie ineficientă a evenimentelor din decembrie 1989, articol care prevede protecţia prin lege a dreptului la viaţă al oricărei persoane.

Conform Mediafax, avocatul Ionuţ Matei a declarat că „toate concluziile CEDO arată aceeaşi situaţie” şi că „autorităţile naţionale judiciare nu au făcut o anchetă efectivă”, toate acestea conducând la decizia prin care Guvernul este obligat să plătească fiecărui reclamant a cărui rudă a fost împuşcată sau omorâtă la Revoluţie suma de 15 mii de euro plus toate taxele şi cheltuielile de judecată.

În anul 2014, Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 a făcut public un raport care arată că au fost înregistrate în toată ţara mai mult de 1.100 de persoane decedate la evenimentele din acea lună, cele mai multe victime murind în intervalul 22-25 decembrie, în număr de peste 700, conform aceleiaşi statistici.

Anunțuri

Dacă în acest caz Curtea a condamnat statul român, într-un alt dosar hotărât recent, în luna ianuarie a acestui an, decizia a fost favorabilă României. Este vorba despre cazul Bărbulescu, un angajat al unei societăţi private care a făcut plângere la CEDO în anul 2008, considerând că i-a fost încălcat dreptul la viaţa privată şi i-a fost violată corespondenţa de către angajator prin monitorizarea contului profesional de Yahoo Messenger. Curtea a reţinut, însă, că reclamantul a folosit în scopuri personale un cont creat în scop strict profesional. #legislatie #Comisia Europeana #Guvern