Nu este necesar să fim mari geografi pentru a observa cele trei zone deosebite care ies în evidență atunci când privim harta reliefului României: zona centrală de culoare maronie, reprezentată de arcul pe care îl formează Munții Carpați; apoi cea mai lungă linie îngroșată de culoare albastră, care reprezintă fluviul Dunărea (Danubius), care formează una dintre cele mai frumoase delte la vărsarea în cea de-a treia zonă care iese puternic în evidență, Marea Neagră (Pontus Euxinus). De la aceste trei denumiri și repere geografice vine denumirea de țară carpato-danubiano-pontică, sub care este cunoscută România în prezent. Desigur și celelalte zone ne atrag atenția privind relieful României, poate din cauza faptului că pe teritoriul celui mai mare stat balcanic găsim aproape toate formele de relief există o proporționalitate a principalelor unități de relief (31% munți, 36% dealuri și podișuri, 33% câmpii și lunci), cât și o dispunere concentrică în trepte a acestora.

Anunțuri
Anunțuri

Scriitoarea și poeta Ana Blandiana a descris cel mai bine teritoriul României, în lectura „Buchetul de flori”, care ne propune să privim harta cu atenție și vom observa că România are forma unui buchet de flori așezat într-o vază, reprezentată de Marea Neagră. Dunărea este asemănată cu o panglică azurie, care strânge buchetul, după ce în ea se împletiseră alte panglici, așa cum sunt numite râurile Olt, Siret și Prut. Dobrogea reprezintă tulpinile, verdele câmpiilor (Câmpia Română, Câmpia de Vest și Câmpia Moldovei) se aseamănă cu frunzele florilor fiind așezate pe margini; apoi dealurile, podișurile, munții, apele  în diferite culori: galben, roșcat, maroniu, albastru - sunt florile acestui frumos buchet. O descriere mai potrivită a teritoriului României nu există.

România a mai fost numită și „Grădina Maicii Domnului ”, expresie despre care s-a vorbit mai ales în ultimii 15 ani, după vizita făcută de Papa Ioan Paul al II-lea, în România, în perioada 7-9 mai 1999, la invitația președintelui de atunci al României.

Anunțuri

În mesajul rostit cu ocazia primei sale vizite într-o țară majoritar ortodoxă, Suveranul Pontif a atribuit României numele de Grădina Maicii Domnului. Expresia fusese folosită pentru prima dată în urmă cu peste 500 de ani, referitor la o minune care s-ar fi petrecut la mănăstirea Bisericani, situată la 12 km de Piatra Neamț.

Noul brand turistic al României din 2010, „Explorați Grădina Carpaților ”, a fost un subiect extrem de dezbătut în toate mediile în ultimii ani și asta pe bună dreptate. În primul rând poate apărea o confuzie deoarece lanțul munților Carpați se întinde pe teritoriul a opt state.Totuși pe teritoriul României se găsește cea mai mare parte a Carpaților (cca. 53 %). O altă problemă ar fi excluderea din brandul de țară a Mării Negre, care alături de regiunea montană reprezentată de Munții Carpați, reprezintă principalele zone turistice ale țării. La fel se întâmpla și în cazul unui brand de genul „Vizitați Marea Neagră”, doar pentru că România are o parte din litoralul Mării Negre aproximativ 245 km și un spațiu maritim de circa 20.000 km pătrați,nu era foarte reprezentativ.

Anunțuri

România este o țară plină de diversitate, nu numai din punct de vedere fizico-geografic, dar și al resurselor: 77 de resurse minerale, soluri fertile care ar putea face din România unul dintre cei mai importanți producători agricoli din Europa. Acestea sunt motivele pentru care România poate fi considerată cu adevărat raiul carpato-danubiano-pontic. #Turism #Biserica