Riviera Românească”, reprezentată de litoralul românesc al Mării Negre, se întinde pe o lungime de 245 km, fiind formată din 3 părți distincte: la nord Delta Dunării, de la brațul Chilia (granița cu Ucraina) până la complexul Razim-Sinoe, care reprezintă zona centrală a litoralului, iar la sud avem coasta dobrogeană, formată dintr-o alternanță de plaje, faleze și limane, care se întinde până la granița cu Bulgaria. Lungimea totală a țărmului Deltei și complexului Razim-Sinoe (ambele incluse în Rezervația Biosferei Delta Dunării a patrimoniului mondial UNESCO) este de 163 km, iar restul coastei se întinde pe 82 km. În perioada interbelică, România avea 412 km de litoral, pierzând cca.

Anunțuri
Anunțuri

40 % din acesta după 1945. Din punct de vedere geografic al întinderii litoralul românesc se clasează între Riviera Italiană sau Ligurică, care are 350 km și Riviera Franceză cu cca.150 km, dar acestea două dispun de zone mai mari de plaje. Practic România are doar 82 km de plaje și faleze.

Există mai multe asemănări importante între aceste trei zone turistice ale Europei și ale UE. Prima ar fi aceea că toate trei dispun de un centru urban important la nivel național și european:

  • Nice (Nisa), cu o populație de peste 400 de mii de locuitori (cca. 1 milion cu aria metropolitană), este capitala acestei zone, Coasta de Azur, deține al treilea aeroport al Franței după numărul de călători, iar autostrada A8 traversează întreaga regiune.
  • Genova (Genoa), care este capitala Liguriei, este centrul Rivierei Italiene, având o populație de aproape 600 de mii de locuitori și o arie metropolitană de 1,5 milioane loc. Este cel mai mare port al Italiei și deține unul dintre cele mai mari aeroporturi din țară, zona fiind traversată și de autostrada A10.
  • Pentru Riviera Românească, centrul este municipiul Constanța, cu o populație de cca. 300 de mii de locuitori (aproape 500 mii în viitoarea zonă metropolitană), care este cel mai mare port al României și detine totodată aeroportul internațional ”Mihail Kogălniceanu”, situat la 26 km de oraș, 14 km din Canalul Dunăre-Marea Neagră și cca.100 km din Delta Dunării. De asemenea, zona este deservită de autostrada A2 (Autostrada Soarelui), care face legătura cu capitala și cel mai mare oraș al României, București.

O a doua asemănare între cele trei riviere ar fi tipurile de stațiuni care se găsesc în aceste zone turistice.

Anunțuri

Toate dispun de stațiuni numite ”de lux” datorită frumuseții lor, a dotărilor, dar și a prețurilor mai ridicate. Astfel, Riviera franceză ademenește turiștii cu stațiunile de lux Cannes, Monte Carlo-Monaco, Nice și Saint Tropez; pe Riviera Italiană ies în evidență  San Remo, Savona, Cinque Terre și Portofino, iar pe litoralul românesc ne putem mândri cu Mamaia și Neptun-Olimp. De asemenea pe fiecare rivieră găsim așa numitele stațiuni tradiționale și stațiuni ale tineretului ( Antibes, Mala - în Franța, Imperia, Levanto – în Italia și Costinești, Vama Veche – în România ). Un alt punct comun este acela al mediei anuale a strălucirii soarelui , care este aproximativ egală în toate cele trei zone, situându-se în jurul cifrei de 2.500 de ore pe an.

Asemănările se opresc însă atunci când vine vorba de capitolul capacității de cazare, litoralul românesc avînd un număr de aproape 500 de hoteluri, moteluri și pensiuni din care 12 de 5 stele (majoritatea în Mamaia), 60 au patru stele, peste 250 au trei stele, iar celelalte sunt de 2 stele și o stea, toate acestea însumând un numar de aproximativ 100 de mii de locuri de cazare.

Anunțuri

Comparativ Coasta de Azur (riviera franceză) dispune de peste 1.500 de hoteluri, din care peste 100 sunt de 5 stele, având o capacitate de cazare de peste 250 mii locuri, iar Riviera Ligurică (italiană), are o capacitate de cazare estimată la peste 200 mii locuri.Pornind de la aceste diferențe rezultă și un alt capitol la care Riviera Românească este sub celelalte două și anume numărul de turiști înregistrat anual, cât și la capitolul venituri. #Uniunea Europeana #Turism