Două legi vin să le facă viaţa mai furmoasă atât parlamentarilor cât şi funcţionarilor din administraţia centrală: legea indemnizaţiilor speciale pentru paralamentari şi funcţionarii parlamentari cât şi legea pauzei de masă obligatorii pentru funcţionarii din administraţia centrală.

Primul proiect de lege, votat pe nerăsuflate de către #Parlament, a fost întors de la promulgare de către preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele arăta că indemnizaţiile speciale pot fi primite nu la încheierea mandatului, ci abia la împlinirea vârstei de pensionare, căci altfel ar fi o lege discriminatorie.

Pe 1 septembrie, la debutul celor două camere, cererea de re examinare a ajuns la Parlament iar marţi, 8 septembrie, comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului întocmea un raport pe cererea de re examinare a preşedintelui, ieri intrând în Plenul reunit discutarea cererii prezidenţiale.

Anunțuri
Anunțuri

Plenul reunit a decis retrimiterea legii şi a cererii de re examinare la comisiile speciale. A fost o metodă politică de a pune batista pe ţambal, după ce legea făcuse mare vâlvă printre alegători. Elocventă a fost, în acest sens, poziţia lui Liviu Dragnea, preşedintele interimar al PSD, care sublinia că "nu este normal ca un parlamentar cu numai şase luni de mandat să aibă aşa o indemnizaţie specială".

În cererea de re examinare preşedintele Iohannis atacă însăşi fundamentarea legii, care s-a făcut pe raportarea cu statutul magistraţilor care, fiind supuşi unor privaţiuni şi incompatibilităţi, beneficiază de astfel de indemnizaţii speciale. Dar, arăta preşedintele Iohannis, şi magistraţii beneficiază de aceste pensii după un stagiu complet de cotizare, nu după câteva luni de mandat, iar măsura aplicabilă magistraţilor este pentru profesionalizarea unui corp de specialişti, care să nu fie tentaţi să câştige mai mult în afara sistemului, pe când la parlamentari este vorba de o asumare conştientă în relaţia cu cetăţeanul şi nu se justifică aşa indemnizaţii speciale.

Anunțuri

O altă iniţiativă legislativă vine să aducă o pauză de masă de o oră, între ora 13 şi 14, pentru funcţionarii administraţiei publice centrale. Această pauză de masă nu ar afecta programul de opt ore de muncă, însă ar da peste cap tot ritmul de viaţă al acestora. Spre exemplu, cei care sunt tineri şi au copii la creşă ori grădiniţă, chiar dacă i-au dat la program prelungit, nu vor ieşi din serviciu decât la ora 17, ori grădiniţele şi creşele cu program prelungit funcţionează până la ora 16. Mai mult, ce vor face aceşti funcţionari încă o oră cu odraslele?

O posibilă rezolvare ar fi începerea programului de muncă de la ora 7 dimineaţa, dar şi aici ar fi problema ducerii copiilor la şcoli, creşe ori grădiniţe, căci şcolile, spre exemplu, nu au cursuri de la ora 6 dimineaţa.

Ambele legi sunt pe băncile Parlamentului şi aşteaptă consens politic pentru adoptare. Cea pentru indemnizaţii speciale acordate parlamentarilor a fost cam abandonată de politicieni, după ce preşedintele Iohannis a refuzat să o promulge, iar cea pentru funcţionarii Parlamentului a rămas adoptată, parlamentarii decizând că şi funcţionarii lor vor beneficia de indemnizaţiile speciale.

Anunțuri

Cât priveşte legea pauzei de masă de o oră, aceasta este încă în statutul de dezbatere publică, căci va aduce modificări semnificative în societate. #legislatie #Pensie