Judecătoria sectorului 2 București a condamnat Banca Volksbank să plătească dobânda legală la dobândă și daune morale clienților. Potrivit Luju.ro, dosarul 32044/300/2012 și a portalului judecătoriei, sentința 11919/2013 din 02.07.2013 a rămas definitivă. Nu înțelegem totuși fenomenul din instantele românești, care în majoritatea cauzelor ignoră obligația de a constata din oficiu încălcarea ordinii de drept așa cum s-a pronunțat în mai multe decizii CJUE (Cauza C- 429/05, Hot. din 4 octombrie 2007 fiind una dintre primele decizii) și au admis la executări silite contractele preformulate fără nici un fel de verificare prealabilă.

Oare doar să supună cetățeanul la sarcini fiscale cu procese și costuri pe care nu le poate suporta să duduie economia pe taxe judiciare?

Cităm din minuta sentinței: „Admite cererea formulată de reclamanții (...) în contradictoriu cu pârâta S.C. VOLKSBANK ROMÂNIA S.A. Constată caracterul abuziv și, pe cale de consecință, constată nulitatea absolută a următoarelor clauze din convenția de credit nr. (...) încheiată de părți: art. 5.1 lit. a din condițiile speciale și art. 3.5 din condiții generale; - art. 3 și d din condiții speciale; - art. 8.1 lit. c și d din condiții generale; - secțiunea 10 din condițiile generale și - Actul adițional nr (.../2010). Obligă pârâta să la restituirea către reclamanți a sumelor de bani încasate cu titlul de comision de risc/administrare de la data încheierii contractului până la zi și la plata dobânzii legale ce se va calcula asupra fiecărei sume de la data încasării până la data restituirii efective. Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 2284 lei cu titlu de daune morale precum și a sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. (...)"

Banca nu a făcut recurs, însă observăm pe portal că reclamanții au cerut completarea sentinței și la data de 20.12.2013 instanța a admis: „Admite cererea (...). Dispune completarea sentinței civile nr. (...) și obligă pârâta S.C VOLKSBANK ROMÂNIA S.A. la plata în favoarea petenților a sumei de 925,70 lei, reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxele judiciare de timbru. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. (...)."

Nu s-a făcut recurs.

Anunțuri
Anunțuri

Pe portalul Tribunalului București nu apare dosarul, ceea ce confirmă că sentința este definitivă. Banca nu a uzat de căile de atac. Vedem că instanța nu avea drept să dispună modificarea contractului în materia dobânzii ilegal percepute, ceea ce este o depășire a competenței și nesocotirea deciziilor CJUE. Instanța poate doar să constate nulitatea și dispună eliminarea clauzelor și restituirea a ceea ce s-a perceput ilegal. O a doua dilemă privește perceperea taxelor de timbru. În legea veche și în OUG 80/2013 art 29 lit. f, consumatorul este scutit de plata taxei judiciare când acționează în judecată profesioniștii.

Dilemele rămân văzând divergența între sentințe diferite date în aceleași cauze, în special contestațiile la executare. Rămâne să primim de le prejudiciații consumatori și alte sentințe și decizii ale Instanțelor naționale.

Anunțuri

Poate se va sesiza Procurorul General despre aceste divergențe între sentințe și unele chiar contrare legilor. Oare chiar atât de neînțelese sunt legile chiar de către judecători încât să le aplice diferit în funcție de ochii justițiabilului!?  

Dacă crezi că articolul este util și altora, nu-i lăsa „Fericiții sunt cei săraci cu duhul, că a lor este împărăția cerurilor". #DNA #Coruptie #Educatie