Immanuel Kant, unul dintre filosofii reprezentativi ai secolului al XVIII-lea sustinea ca serenitatea este principalul indicator al virtutii si ca doar actiunile savarsite din datorie au valoare morala.

Secloul XX, influentat de lucrarile lui Sigmund Freud si de scolile de psihanaliza dezvoltate din teoriile acestuia, propuneau o alta viziune asupra psihicului uman: ,,Normalitatea este o fictiune ideala, fiecare ego este psihotic intr-un anumit moment intr-o masura mai mare sau mai mica.".

Anxietatea a fost definita de P. Janet ca fiind ,,teama fara obiect, manifestata prin neliniste psihomotorie, modificare vegetativa si disfunctii comportamentale." Anxietatea are caracter de potentialitate , deformand trairea prezenta in raport cu viitorul presimtit ca ostil si predeterminat ca atare.

Charlie Kurth, profesor de filosofie la Universitatea Washington din St. Louis ne propune o noua teza in recentul sau eseu la Aeon. Acesta sustine ca linistea ar fi supraevaluata, pe cand anxietatea, vazuta in general ca o forta vatamatoare, e pe nedrept pagubita. Anxietatea, ne propune Kurth, asa cum o experimentam in mod normal, este un raspuns la anumite amenintari, pericole sau chiar situatii noi cu un grad de dificultate sporit, care ne face sa actionam pentru solutionarea problemelor respective. Fara acest disconfort care insoteste anxietatea nu ne-am mobiliza sa indreptam actiunile necugetate sau sa corectam intorsaturile ciudate din relatiile noastre.. Rasunetul anxietatii asupra activitatii este unul pozitiv; este un semn ca suntem constienti de pericol si ca putem sa ne mobilizam fortele pentru a-l depasi.

Charlie Kurth imparte anxietatea in 3 categorii distincte: anxietatea existentiala, cea sociala si anxietatea morala. Anxietatea existentiala este ceea ce experimentam cand ne gandim la Dumnezeu si la sensul/ lipsa sensului vietii. Anxietatea existentiala este apanajul intelectualior si este dovada unei imaginatii active. Anxietatea sociala reprezinta disconfortul sau teama unei persoane atunci cand este implicata intr-o interactiune sociala si implica grija de a nu fi subestimat sau judecat de altii. Acest tip de anxietate este considerat de filosoful elvetian Alain de Botton cea mai daunatoare si raspandita boala a societatilor capitaliste. Anxietatea morala, in schimb, este cauzata de deliberarea asupra unor decizii de ordin etic. Atunci cand suntem pusi in fara unor decizii morale importante, anxietatea morala da imboldul investigatiei de ordin moral ce ne ajuta sa luam decizia corecta.





#Google #Smartphone