După ce în ultimele 3 zile, sute de mii de români au ieşit pe străzile marilor oraşe, pentru a protesta împotriva Ordonanţei emise de #Guvern în seara zilei de 31 ianuarie, fostul preşedinte Traian Băsescu a vorbit ieri, despre scenariul terifiant al unui război hibrid, care ar avea drept ţintă ţara noastră.

"E greu ca România să intre într-un scenariu de tip Ucraina, deşi poate fi un tip de război hibrid care a apărut în România. O spun cu responsabilitatea unui om care înţelege procesele. Poate fi începutul unui război hibrid, numai că spre deosebire de Ucraina, România e în nişte structuri euro-atlantice, e greu să se întâmple ce s-a întâmplat în Ucraina, dar nu e exclus", a spus Traian Băsescu la B1 TV, adăugând că:

" Am trecut şi eu prin demonstraţii. Am fost mereu ţinut la curent de serviciile de informaţii cu ce s-a întâmplat în stradă. Nu pe SMS, ci pe note asumate. E ridicol. Să desfiinţăm statul, păi lucrăm prin SMS ?"

În opinia sa, atât preşedintele Iohannis cât şi Liviu Dragnea, vor să exacerbeze conflictul...

Anunțuri
Anunțuri

"Am urmărit cu multă atenţie discursul preşedintelui României. Nu e nicidecum îndreptat către o soluţie amiabilă, către detensionare, ci dimpotrivă e îndreptat către adâncirea tensiunilor şi a fracturii în societate. Cred că şi unul şi altul trebuie să fie responsabili."

Dar ce este "războiul hibrid?"

În esenţă,"războaiele hibride" sunt războaie nedeclarate de către state, respectiv sunt acele confruntări în care componenta militară nu este asumată explicit şi nu este în nici un caz singulară.

La acest tip de război, esenţiale nu sunt doar slăbiciunile militare, ci mai ales cele din societate, adică cele "non militare", pe care agresorul încearcă să le fructifice în scopurile pe care le urmăreşte. Sunt speculate tensiunile etnice, slăbiciunile şi corupţia unor instituţii ale statului, dependenţa economică sau energetică etc.

Anunțuri

Războiul de acest tip se desfăşoară pe diverse planuri şi comportă acţiuni diverse care merg de la terorism, la acţiuni militare neasumate sau propagandă mediatică.

Un stat slab este uşor de infiltrat la nivelul conducerii şi a deciziilor sale strategice, iar presa joacă un rol important în orice tip de război ,însă într-un război hibrid, acest rol este şi mai semnificativ.

Efectele manipulărilor prin presă a opiniei publice dintr-o ţară- ţintă, care reuşesc să demoralizeze populatia şi să modifice radical opiniile acesteia şi capacitatea ei de împotrivire, au fost studiate de renumiţi sociologi încă din secolul trecut.

Una dintre aceste terorii este "Teorema lui Thomas", foarte cunoscută printre sociologi, dar ignorată de marea masă a românilor, spune că "un fapt fals perceput ca real, devine real prin consecinţe"

Cea mai cunoscută demonstraţie în legătură cu această teoremă este aceea că lansarea unor zvonuri false în legătură cu falimentul unei bănci, deşi nu corespund realităţii, odate crezute de publicul larg (care le percepe ca reale), duce la panică în masă în rândul depunătorilor, care îşi vor retrage banii concomitent şi intempestiv din acea bancă.

Anunțuri

Rezultatul este falimentul băncii, faptul fals devenind real prin consecinţe.

Acelaşi lucru se poate petrece în orice societate modernă, înaintea crizei propriu-zise, aparând o criză mai puţin vizibilă dar esenţială, criza de încredere a cetăţenilor în instituţiile unui stat sau a unor organisme suprastatale cum ar fi UE sau NATO.

Când gradul de încredere este ridicat, şansele destabilizării încercate de un inamic extern prin manipulări sau atacuri mediatice sunt minime. Dacă societatea se află deja în criză, iar încrederea în politicieni şi instituţii e ruinată, o intervenţie externă începe să aibă şanse reale de reuşită.

Totuşi, a afirma că numai prin manipulare se pote destabiliza o ţară, înseamnă să facem o greşeală esenţială.

Cu siguranţă ca Rusia şi alte ţări tradiţional inamice încearcă să aplice astfel de tactici, numai că dacă vor reuşi, nu va fi doar pentru că au încercat ci mai ales pentru că au bătut la uşi larg deschise. #Klaus Iohannis #Traian Basescu