Au trecut mai puțin de cinci luni de la numirea Anei Costea în fruntea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și iată că acum aceasta a renunțat, așa cum anunțase de altfel acum câteva zile, la portofoliu. Motivele demisiei sale sunt legate în mare parte de numeroasele dispute din ultimele zile, pe marginea noilor salarii ale angajaților din sistemul bugetar.

Ana Costea anunțase încă de la apariția draftului Ordonanței de Urgență că nu susține acest proiect legislativ pentru că, după nopțile pierdute de angajații ministerului, ceea ce se dorește a fi asumat nu reprezință punctul de vedere al Ministerului Muncii, ci al Ministerului Finanțelor. Aceasta spune că a elaborat cel puțin 10 variante ale legii salarizării bugetare, ținând uneori până la 5 dimineața angajații la lucru, peste orele de program, tocmai pentru a-și îndeplini angajamentul luat. Cu toate acestea, Ana Costea spune că Anca Dragu, șefa de la Finanțe i-ar fi impus ceva ilegal după ce s-a ajuns la concluzia ca, în locul unei legi să fie asumată o Ordonanță de Urgență, dat fiind bugetul insuficient. Astfel, considerând că avantajele aplicării acestei Ordonanțe de Urgență sunt mult mai mici în comparație cu dezavantajele pe care le-ar aduce, ministrul Muncii a decis să renunțe la acest proiect și să nu-l susțină, după cum notează stiripesurse.ro.

Ministrul Costea a mai spus că nu-și poate asuma un astfel de act atâta timp cât el nu reflectă punctul său de vedere iar regulile jocului s-au schimbat de nenumărate ori în timpul întocmirii lui. În mod normal, acest act ar fi trebuit să elimine discrepanțele existente între salariile minime și maxime din sectorul bugetar, urmând ca raportul dintre cele două extreme să fie de 1 la 15. La finalizarea proiectului legii salarizării, pe 10 februarie, impactul financiar calculat ar fi fost de 31,5 miliarde de lei pentru patru ani. După toată tevatura creată în jurul întocmirii acestei legi, varianta finală nu a fost acceptată, ajungându-se la concluzia că nu există fonduri pentru punerea ei în aplicare și astfel s-a ales varianta unei ordonanțe de urgență.

La acel moment Ministerul Finanțelor a comunicat că suma disponibilă pentru aplicarea ordonanței este de 1,5 miliarde de lei, iar cei care au început să elaboreze draftul ordonanței, angajații Ministerului Muncii au ajuns destul de repede la concluzia că nu se va reuși decât eliminarea unor disfuncționalități din cadrul aceleiași instituții și nu dintre salariile instituțiilor diferite și asta pentru că prevedea creșteri ale lefurilor mici, adică a celor aflate la baza grilei de salarizare. În plus, s-a impus ca raportul dintre salariile minime și maxime să fie scăzut la 1/12.

Ana Claudia Costea speră ca prin demisia sa Guvernul să înțeleagă că elaborarea unei legislații în privința salarizării bugetare trebuie să reprezinte o prioritate absolută și să fie făcută nediscriminatoriu și corect, pentru ca discrepanțele dintre lefurile bugetarilor să fie puse pe baze corecte. #Finante #Guvern #Dacian Cioloș