Preşedintele Klaus Iohannis va participa anul acesta, la Iaşi, la manifestările prilejuite de Ziua Unirii, alături de liderii Partidului Naţional Liberal (#PNL), Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, potrivit unor surse politice citate de cotidianul Adevărul.

Preşedintele României ar fi luat această decizie, după ce a primit o invitaţie, încă din cursul săptămânii trecute, din partea autorităţilor locale ieşene. Şefii filialei ieşene a PNL i-au invitat, la rândul lor, pe copreşedinţii PNL, potrivit aceloraşi surse. Astfel atât preşedintele Iohannis, cât şi şefii liberalilor vor participa, pe 24 ianuarie, la manifestările organizate în Piaţa Unirii din centrul Iaşului.

În urmă cu un an, #Klaus Iohannis a fost prezent tot la Iaşi, unde a şi susţinut un discurs în faţa mulţimii strânse în Piaţa Unirii. La acelaşi eveniment a fost prezent şi fostul premier #Victor Ponta, care a fost primit cu huiduieli din partea mulţimii, atunci când a încercat să le vorbească oamenilor.

Unirea Principatelor Române (Moldova şi Ţara Românească) din anul 1859 mai este cunoscută şi sub numele de "Mica Unire", faţă de "Marea Unire" de la 1 decembrie 1918. Pe 5 ianuarie 1858, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei. Pe 24 ianuarie a fost ales şi domnitor şi Ţării Româneşti. Deşi unirea s-a făcut sub domnia sa, tratativele necesare au început încă din anul 1848. După deznodământul din timpul războiului Crimeii, unirea a fost posibilă. Deşi Cuza a fost înlăturat de la putere şapte ani mai târziu, venirea la putere în România a unui prinţ (Carol de Hohenzollern) a consolidat această uniune, pe care marile puteri europene o considerau, la vremea respectivă, mai mult una formală. Odată cu venirea pe tron a unui membru al dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen, în ţară a fost adoptată şi o constituţie, care a sudat şi mai bine rezultatele la care ajunsese Al. I. Cuza.

De altfel, revoluţiile de la 1848 au însemnat, în mai multe state europene, consolidarea ideii de stat naţional. Acest sentiment naţionalist a escaladat către culmi nebănuite, în prima jumătate a secolului al XX-lea, atunci când a făcut posibilă o dictatură precum cea naţional-socialistă din Germania.