Anul 2015 înseamnă pentru România un nou eşec în ceea ce priveşte includerea în spaţiul Schengen. O nouă etapă a discuţiilor ar putea fi reluată în aproximativ doi ani, după alegerile prezidenţiale din Germania şi Franţa.

În ciuda noilor atitudini de neîncredere pe care unele state europene le afişează la adresa ţării noastre, prea puţini dintre politicienii de vârf din România par dispuşi să poarte un dialog coerent, pentru a identifica motivele acestei amânări. În schimb, pretextul rămânerii pe dinafară a fost folosit de liderii politici pentru noi răfuieli pe teme vechi.

Primul care a făcut anunţul neacceptării ţării noastre în spaţiul de liberă circulaţie Schengen a fost chiar premierul #Victor Ponta, în timpul vizitei sale în Iordania. "România nu va fi acceptată nici anul acesta în spaţiul Schengen. În cadrul congresului Justiţie şi Afaceri Externe punctul referitor la România nu va fi pe ordinea de zi. Anul viitor preşedinţia Uniunii Europene va fi deţinută de Olanda, ţara despre care ştiţi ce prietenă ne-a fost şi cu alte ocazii", afirma acum câteva zile Victor Ponta.

Într-adevăr, punctul referitor la aderare nu a fost pe ordinea de zi a JAI, iar preşedintele şi premierul au anunţat că sunt de acord cu această stare de lucruri. Dacă vreunul dintre cei doi oficiali ar fi contestat această situaţie, aderarea României ar fi fost supusă la vot. Problema este că, în cazul unui vot nefavorabil din partea unei singure ţări, România n-ar mai fi putut încerca să adere în următorii cinci ani.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a afirmat că fosta coaliţie USL poartă răspunderea pentru faptul că România este încă în afara acestui spaţiu. "În primăvara lui 2012 situaţia aderării ţării noastre era ca şi rezolvată. Au urmat apoi lunile de vară, în care situaţia politică din ţară a luat o turnură neaşteptată, prin faptul că am fost suspendat în mod neconstituţional din funcţie", a spus Traian Băsescu.

Părerea sa pare să fie împărtăşită şi de unii analişti politici. "Într-adevăr, în primăvara lui 2012, diplomaţia românească reuşise să obţină consimţământul fiecăruia dintre statele membre UE. A urmat apoi suspendarea preşedintelui, care i-a făcut pe mulţi lideri europeni să se răzgândească", a spus analistul politic George Rîpă, citat de Adevărul. #Traian Basescu #Uniunea Europeana