Orice membru de partid se poate înscrie, teoretic, la alegerile pentru şefia Partidului Social Democrat (#PSD). Cu toate acestea, Liviu Dragnea a adoptat în ultimele luni o strategie prin care s-a asigurat că nimeni, nici măcar membrii cu greutate ai partidului, nu vor putea intra în această cursă. Mai exact, Dragnea a profitat de o regulă internă a PSD, care spune că orice candidat la funcţia de preşedinte al partidului trebuie să aibă susţinerea declarată a cel puţin cinci filiale locale. Ori, singurul care îndeplineşte această cerinţă este chiar Dragnea, politician care s-a asigurat, de-a lungul timpului, de sprijinul majorităţii covârşitoare a preşedinţilor de consilii judeţene.

Astfel, pentru alegerile programate pentru 11 octombrie, singurele fliale ale PSD care nu i-au acordat sprijin lui Dragnea au fost cele din Bucureşti şi din Prahova. Actualul preşedinte interimar al PSD şi-a anunţat candidatura în cursul zilei de duminică, 27 septembrie, la Alexandria. "Vreau să anunţ astăzi că voi candida pentru preşedinţia PSD. Nu a fost o decizie uşor de luat, dar am hotărât că acest lucru este necesar pentru viitorul partidului din care facem parte. De ce spun că nu a fost o alegere uşoară? Tocmai din cauza informaţiilor care se vehiculează la televizor în perioada aceasta, legate de dosarul "Referendumul". Cu toate riscurile pe care trebuie să mi le asum, voi candida, pentru că partidul nostru are nevoie de un factor de stabilitate în perioada următoare", le-a spus Dragnea membrilor filialei judeţene Teleorman a PSD.

Riscul la care s-a referit Dragnea este reprezentat tocmai de recursul în dosarul "Referendumul", dosar în care preşedintele interimar al PSD a fost deja condamnat la un an de zile de închisoare cu suspendare. Dacă, în urma recursului, instanţa va schimba pedeapsa în una cu executare, Dragnea nu va mai putea candida la şefia PSD. În cazul în care instanţa nu-şi va modifica hotărârea, alegerile din 11 octombrie vor fi o simplă formalitate pentru Liviu Dragnea. #Coruptie