Indiferent care va fi rezultatul votului de astăzi (duminică, 5 iulie 2015) la referendumul din Grecia, luni, Banca Centrală Europeană se va confrunta cu o serie de decizii extrem de dificile. Viitorul Greciei în zona euro ar putea depinde de cât de departe BCE este dispusă să meargă pentru a sprijini lupta băncilor greceşti şi pentru a preveni, astfel, un colaps economic total, scrie New York Times în ediția sa electronică.

Dacă grecii vor vota "da" - adică, dacă vor accepta măsurile nepopulare pe care celelalte naţiuni din zona euro şi creditorii internaţionali le doresc a fi implementate în Grecia, în schimbul continuării ajutorului financiar - băncii centrale i-ar fi mult mai uşor să justifice împrumuturi de urgenţă şi alte măsuri pentru a ajuta băncile greceşti să evite falimentul. Nici o economie nu poate funcţiona în mod corespunzător fără bănci; în cazul în care acestea vor falimenta, acelaşi lucru se va întâmpla şi cu economia.

Dar dacă grecii vor vota "nu", atunci, Mario Draghi, preşedintele BCE, se va confrunta cu o alegere foarte dificilă. Normele băncii centrale l-ar obliga probabil să oprească pomparea de numerar către băncile greceşti, însă domnul Draghi ar putea fi tentat să găsească o cale de a le ocoli, pentru că a întrerupe sprijinul financiar ar presupune greutăţi nespuse pe umerii cetăţenilor greci obişnuiţi, ceea ce ar putea să-i determine să ceară ieşirea din uniunea economică şi monetară euro.

Oricum, situaţia este extrem de complicată şi nu are precedent. Consiliul guvernatorilor BCE este de aşteptat să organizeze luni o conferinţă pentru a discuta despre situaţia băncilor greceşti, în lumina rezultatelor alegerilor. Dacă grecii vor vota "nu" - deci, un vot de respingere a noilor măsuri de austeritate, chiar dacă asta ar putea însemna ca grecii să fie lăsaţi să se descurce singuri - banca centrală şi-ar putea concentra energia pe minimizarea daunelor colaterale în altă parte, în zona celor 19 euronațiuni. O modalitate de a face acest lucru ar fi să pompeze bani în economia blocului ţărilor europene şi să intensifice cumpărarea de obligaţiuni de stat şi alte datorii din alte ţări din zona euro.

Dar pentru Grecia, băncile sale reprezintă cel mai clar pericol imediat. De luni de zile, ele au depins de împrumuturile de urgenţă ale BCE pentru a compensa retragerile de bani de către greci, care sunt îngrijoraţi că guvernul lor ar fi în imposibilitatea de a ajunge la un acord de salvare cu creditorii săi.

Gradul de dependenţă a devenit clar săptămâna trecută, după ce banca centrală a decis să limiteze împrumuturile de urgenţă la aproximativ 89 miliarde de euro. Deoarece o mare parte a acelei linii de credit a fost deja utilizată, atingerea limitei maxime de împrumut a forţat guvernul să închidă băncile înainte de a rămâne complet fără bani.

În conformitate cu normele băncii centrale, nici un împrumut de urgenţă nu poate fi făcut către băncile insolvabile. Dacă grecii vor vota "nu", va fi greu pentru domnul Draghi şi pentru Consiliul guvernatorilor să mai pretindă că băncile greceşti sunt solvente. Băncile mai deţin doar mari cantităţi de titluri de stat greceşti, care au scăzut deja în valoare şi, probabil, vor scădea în continuare.

Un vot negativ al grecilor ar putea înclina balanţa de opinie în Consiliul guvernatorilor în favoarea membrilor din Germania, Letonia şi din alte ţări din zona euro, care doresc să aplice linia dură cu Grecia.

Sursă: New York Times
#Uniunea Europeana #Criza economica