Așa cum se așteptau cu toții, Grecia a intrat în colaps, producând rumoare în Eurogrup. Ceva asemănător s-a produs și în România, în 1981, când Ceaușescu a fost pus față-n față cu incapacitatea de plată a datoriilor făcute la Fondul Monetar Internațional. Datoria României se ridica la acea dată la 9,5 miliarde de dolari, scrie adevarul.ro.

Cum a ajuns România comunistă să adere la Fondul Monetar Internațional, cum i s-au dat României împrumuturi din acest fond, pe sub nasul rușilor, sunt doar două întrebări care ridică foarte multe polemici. Datorită faptului că România, în 1968, a refuzat categoric participarea alături de URSS la invadarea Cehoslovaciei, pe plan mondial s-a ridicat un val de simpatie față de poporul român condus de  conduși de Ceaușescu. Desigur acest lucru nu a fost pe placul rușilor, dar aceștia nu au putut să intervină direct pentru a ne pedepsi pentru nesupunere. Ceaușescu, olteanul fără școli înalte, a început (sau cel puțin așa a dat impresia) să aibă o atitudine cât mai distantă față de ruși. În acest scop și pe fundalul simpatiei câștigate printre marile puteri occidentale, în 1972 România a aderat la Fondul Monetar Internațional și a obținut împrumuturi consistente. Ceaușescu a folosit aceste împrumuturi pentru a înfăptui cea de-a doua industrializare a țării, după cea făcută de Gheorghe Gheorghiu-Dej. A importat tehnologie occidentală, exemple fiind centrala nucleară de la Cernavodă, construită pe baza proiectelor canadiene de la AECL, autoturismele Dacia și Oltcit fabricate în colaborare cu francezii de la Renault și de la Citroen, camioanele fabricate la Roman după patent german.

La începutul anilor '80, România cunoaște o vitalizare a economiei, se dezvoltă industria petrolieră, metalurgică și siderurgică, se pornește cu pași mari în industrializarea țării. Însă spre sfârșitul deceniului, din cauza crizei petrolului și a cutremurului din 1977, pe fondul puternicelor inundații care au distrus numeroase orașe din Transilvania, ne-a fost tot mai greu să achităm creditele și dobânzile, astfel că în 1981 am ajuns la o datorie de 9,5 milioane de dolari, datorie pe termen scurt. A fost nevoit să facă un alt împrumut.

Lui Ceaușescu nu i-au convenit deloc condițiile impuse de FMI, dobânzi peste dobânzi, amestecul în politica economică a țării. Le-a dat de înțeles că este de acord cu toate cerințele pe care i le-au impus, "dar și-a jurat că plătește până la ultimul șfanț, chiar dacă mâncăm iarbă", afirmă analistul Ilie Șerbănescu în adevarul.ro.

Așa a și fost. Ceaușescu a plătit datoriile, în 1989 România a fost o țară fără datorii, iar poporul român aproape că ajuns să mănânce iarbă. Oare grecii vor avea puterea pe care poporul român a avut-o, vor putea să accepte sacrificiile imense, pe care le-au făcut românii pe vremea lui Ceaușescu, pentru a-și achita datoriile? #Uniunea Europeana #Criza economica #Comunism