Documentul doreşte o practică unitară în acest domeniu până în anul 2020 şi este discutat astăzi în plenul reunit al Parlamentului, care va trebui să decidă şi dacă îl vor adopta ori nu.

Prezentarea Strategiei în #Parlament de către preşedintele #Klaus Iohannis a fost amplu criticată, comentatorii reproşându-i preşedintelui că n-a fost mai dur şi mai explicit atunci când a vorbit de corupţie şi de vulnerabilităţile Statului Român. Iohannis a mai fost acuzat de un discurs slab în privinţa expansiunii ruseşti, pe care n-ar fi condamnat-o vehement, dar a fost extrem de apreciat pentru introducerea Republicii Moldova şi a necesităţii parcursului european al acesteia în strategia noastră de apărare. 

Discursul preşedintelui a fost scurt, surprinzător de scurt, extrem de concis şi instituţional, fără referiri directe sau personalizări, ceea ce îi dă un caracter tehnic, specific unui asemnea document sau discurs. Reprezentanţii PSD au criticat extrem de dur această Strategie prezentată de preşedintele Iohannis deşi, după consultările de la Cotroceni nu au avut comentarii, astăzi au dorit să retrimită documentul la Cotroceni.

Până la urmă dezbaterea din plenul reunit nu a putut fi amânată şi, principalul exponent al puterii, premierul interimar Gabriel Oprea a dat lovitura finală comentariilor puterii şi a spus că are "convingerea că se va adopta acest document" despre care spunea că, prin stabilirea imposibilităţii acordării mai puţin de 2% din PIB în bugetul apărării, asigură o predictibilitate României şi poziţiei României în NATO, acolo unde angajamentele sale militare sunt foarte importante.

Documentul a fost prezentat în plen de către deputatul Ion Mocioalcă, preşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor şi a fost adoptat de către plenul reunit al Parlamentului, cu un singur vot împotrivă şi două abţineri.

Deşi strategia precizează că România asigură securitatea cetăţenilor săi oriunde s-ar afla ei, nu precizează concret cum se va aplica această directivă ba, chiar, la finalul discursului său din Parlament preşedintele Klaus Iohannis s-a arătat dezamăgit de faptul că nici până acum, la şase luni de la alegerile prezidenţiale, problema votului românilor din afara ţării nu este rezolvată. Cu toate acestea simpla semnalare a problemelor nu duce la rezolvarea lor iar din partea preşedintelui Iohannis se aştepta să se vină cu metode şi recomandări concrete pentru rezolvarea acestei probleme, cu atât mai mult cu cât vorbim despre o problemă de politică externă care este clar atributul preşedintelui României.

Preşedintele a mai statuat în Strategia de Apărare Naţională convergenţa direcţiilor României cu cele ale Uniunii Europene, al cărui stat parte este România şi spune că ţara noastră trebuie să dea dovadă de credibilitate strategică. Iar, cum terorismul este o problemă strategică pentru partenerii noştrii, SUA şi UE, el se regăseşte şi în paginile Strategiei Naţionale.

Preşedintele Iohannis include şi indivizibilitatea României în strategie, fapt ce face ca discuţiile privind autonomia unor grupuri etnice să nu poată fi pusă în practică până în 2020, deşi presiunile făcute de UDMR şi de comunitatea maghiară pentru autonomia Ţinutului Secuiesc sunt tot mai puternice, mai dese şi mai intense!

Valorificarea resurselor naţionale în scopul bunăstării cetăţenilor este un alt principiu inclus de către preşedinte în document, asta după ce foarte multe discuţii despre privatizarea Rompetrol, a minelor de aur sau cupru şi concesionarea mai multor zone din Marea Neagră invocau tocmai lipsa de interes faţă de creşterea bunăstării cetăţenilor din aceste activităţi.

Documentul depus de preşedinte la Parlament conţine 23 de pagini, patru capitole şi un  preambul şi poate fi consultat atât pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale cât şi pe cel al Camerei Deputaţilor ori Senatului,  #Razboi