Marturiile supravietuitorilor experimentului de la Pitesti sunt parca scenarii ale unui fim de groaza. Se dorea studierea tuturor posibilităţilor de comportament uman în faţa terorii şi torturii maxime, pana la epuizare. La inceput, detinutii erau infometati, dupa care urma procesul de reeducare prin tortura, perioada in care se incerca aflarea de cat mai multe informatii despre oameni aflati in libertate, informatii pe baza carora se faceau noi #Arestari.

Slabiti fizic, umiliti, torturati uneori de prietenul cel mai bun, multi au cedat si au devenit la randul lor agresori. Rezistenţa umană, supusa unor cantităţi uriaşe de tortură poate ajunge într-o secunda la faza in care cel torturat cedează psihic, moral şi fizic transformându-se din victimă în călău. Doar ajunsi la aceasta faza scapau de tortura si deveneau agresori. Unii nu si-au imaginat aceasta etapa si ca urmare a nesupunerii lor, au parasit acesta viata in conditii inumane. Si nu sunt putini.

Pentru cei de acolo nu mai era nici zi, nici noapte, nici soare, nici luna ci doar tortura, tortura fizica dar mai ales psihica!

Dupa ceva timp, acest proces de reeducare sa extins si spre alte penitenciare precum Brasov, Gherla sauTargu Ocna. Dupa Revolutie, cladirile inchisorii au fost vandute unor firme private care le-au renovat si care au alta destinatie.

Oare sistemul comunist sa fi conceput acest experiment? Cine au fost sustinatorii? Doamne, cate intrebari imi vin in minte?

De la incetarea experimentului de reeducare de la Pitesti nu au trecut doar 64 de ani, dar parca a fost intr-o alta era, intr-un alt timp, cu alti oameni si totusi realizam ca supravietuitorii pot fi parintii, bunicii sau fratii multora dintre noi.

Putini sunt cei care azi mai pot vorbi despre cele intamplate acolo, aceia sunt supravetuitorii care cu greu se reintorc in timp pentru a relata cele intamplate. Vom sti multe despre ororile de acolo, dar niciodata nu vom simti cu adevarat chinurile fizice si psihice la care au fost supusi acei oameni! Unora li s-a luat identitatea, dreptul de a manca, dreptul de a gandi si chiar dreptul de a fi OM.

Acesta a fost iadul de la Pitesti! #Crima