Mai mult de 20.000 de hectare de pădure au fost carbonizate, dar în mijlocul focului un grup de "chiparoşi" au rămas în picioare, la fel de înalţi şi de verzi.

Un #Incendiu care a cuprins un teren din Andilla, provincia spaniolă Valencia, în 2012, le-a dat cercetătorilor ocazia perfectă de a studia acest caz. Terenul a făcut parte din CypFire, un proiect finanţat de Uniunea Europeană în anii 1980, prin care s-a stabilit rezistenţa a mai mult de 50 de soiuri de "chiparoşi" mediteraneeni la o ciupercă patogenă. Incendiul din 2012 a furnizat, de asemenea, dovezi anecdotice ale rezistenţei speciei în timpul focului.

Botanistul Bernabé Moya şi fratele său, inginerul de mediu José Moya, de le Departamentul de Arbori Monumentali din Valencia, au fost implicați în proiect timp de mai mulți ani.

Anunțuri
Anunțuri

"La seceta Dante, din timpul verii, am simţit o tristeţe profundă la gândul că vom pierde un teren cu o astfel de valoare pentru conservarea biodiversităţii. Dar am avut speranța că, poate, unii dintre chiparoşi vor supraviețui. Când am ajuns acolo, am văzut că toate tipurile de stejari, stejari Holm, pini şi ienupăr au ars complet, numai 1,27% din chiparoşii mediteraneeni au rămas pe picioare şi verzi", spune Bernabé Moya.

Focul din Valencia a condus la un studiu internațional de trei ani, pentru a găsi motivele din spatele rezistenței speciei şi pentru a afla dacă arborii respectivi ar putea oferi zone tampon, pentru a împiedica sau preveni răspândirea rapidă a incendiilor. Incendiile provocate de om reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale degradării pădurilor din regiunea mediteraneană.

Anunțuri

Mai mult de 269.000 de incendii au fost raportate în regiune, între anii 2006 şi 2010, mai mult de două milioane de hectare de teren forestier fiind arse, în conformitate cu datele Organizației pentru Alimentație şi Agricultură a ONU (FAO).

Potrivit spuselor lui Bernabé Moya, specia are o mare "plasticitate" în ceea ce privește solul, clima şi altitudinea. Chiparoşii mediteraneeni pot creşte pe toate solurile, chiar şi pe cele degradate, în afara celor care nu au apă, şi prosperă de la nivelul mării până la altitudini mai mari de 2.000 de metri. Speciile au fost introduse în America Latină, spune domnul Moya, şi ar putea creşte fără probleme în climatul temperat din California, Chile sau Argentina.

Pentru omul de ştiinţă spaniol, multe probleme, cum ar fi deşertificarea, incendiile, degradarea solului şi pierderea biodiversității ar putea fi rezolvate, prin plantarea de copaci şi dacă oamenii ar avea mai multă grijă de păduri. #Dezastru natural #Defrisari