Un sit arheologic extrem de valoros pentru istoria românilor, poate chiar pentru întreaga Europă, îl constituie fortificaţia de la Corneşti - Iarcuri, situată în vecinătatea satului Corneşti din comuna Orţişoara, judeţul Timiş.

Aşezarea a fost prima dată investigată începând cu secolul al XVIII-lea, fiind cuprinsă în hărţile topografice realizate de administraţia habsburgică din Banat, însă cercetarea arheologică a început un secol mai târziu. Studiul fortificaţiei de la Corneşti - "Iarcuri" continuă şi în ziua de astăzi, rezultatele fiind din ce în ce mai spectaculoase.

Cetatea poate fi observată în totalitate doar de la o înălţime considerabilă, deoarece se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 1722 ha, fiind astfel cea mai întinsă incintă fortificată de pe teritoriul Europei.

Anunțuri
Anunțuri

Cetatea este alcătuită din patru inele concentrice de fortificaţie: primul cu un diametru de aproximativ 1km, cel de-al doilea 2,2km, cel de-al treilea 2,8 km, iar cel de-al patrulea 3,9 km. Incinta fortificaţiei de la Corneşti adăposteşe o aşezare vastă atribuită culturii Cruceni-Belegiş, faza IIA, încadrată în perioada de tranziţie de la epoca bronzului la cea fierului (1450-1200 î.Chr.). De asemenea, au mai fost descoperite locuinţe din perioada epocii fierului, dar şi morminte sarmatice.

Specialiştii cred că populaţia care a construit cetatea a apărut pe aceste meleaguri, cel mai probabil, ca urmare a efectelor cauzate de răcirea climei, după explozia Vulcanului de la Santorini, de la 1600 î.Chr. Totodată, arheologii afirmă că fortificaţia a fost construită inginereşte. Astfel, structura de rezistenţă a cetăţii a fost construită din lemn, iar în casetele formate se bătea lut, pentru consolidare.

Anunțuri

Şanţurile de apărare ale fortificaţiei aveau o înălţime de aproximativ şapte metri.

Cercetătorii nu ştiu cu exactitate când a fost abandonată cetatea, nici dacă a fost distrusă sau incendiată în mod voit. Cu toate acestea, specialiştii spun că majoritatea necropolelor atribuite culturii Cruceni-Belegis îşi încetează continuitatea în anii 1200 î.Hr, aşezarea fiind abandonată definitiv undeva la 1100 î.Hr.

Scopul oamenilor de ştiinţă este de a crea un muzeu la Corneşti, mai precis de a realiza un sat asemănător celor din perioada Epocii Bronzului. Muzeul din Berlin a donat deja nouă vitrine speciale, depozitate în acest moment la primăria din localitatea Orţişoara. Consiliul Judeţean Timiş are de acum, în fiecare an, un buget special pentru Corneşti, care se ridică la 50000 de lei, sumă considerată suficientă pentru două luni de săpături. #Turism