Pentru organizaţiile de mediu putem spune cu certitudine că 2015 a fost anul lor. De departe, 2015 a fost anul în care, în România, cele mai multe probleme de mediu şi-au găsit rezolvare, fără să minimalizăm succesul uriaş al echipei „Uniţi Salvăm” în problema Roşia Montană dar şi a fracturării hidraulice.

Dar proiecte importante ca radarul pădurilor, problema defrişărilor, a construcţiilor de microhidrocentrale şi, acum, problema legii vânătorii fac din 2015 un an fructuos pentru rezolvarea problemelor de mediu. Unde mai pui, că tot recent, Delta Văcăreştiului a făcut un pas important spre a fi declarată Parc Natural! #Uniunea Europeana

Cât privește Legea Vânătorii, aceasta avea prevederi absurde, cum ar fi că vânătorul poate vâna fără a cere acceptul proprietarului de teren pe care vânează, sau includerea pe lista păsărilor ce pot vâna a unor specii rare, care nu se mai prea vânează în nici o țară din Europa, cum sunt ciocârlia sau gâsca de semănătură. 
Nivelul ridicat de corupție al politicienilor, în special al celor care au posibilitatea de a legifera, a făcut ca diverse grupuri de interese (cum au fost cele cu exploatările forestiere sau acesta cu vânătoarea) să poată obține legi favorabile în România și să-și realizeze aici adevărate rețele care, de cele mai multe ori, duceau la exterminarea ecosistemelor protejate de mediu.
Doar protestele vehemente ale activiștilor de mediu au determinat factorii politici să reexamineze toate acele inițiative și să fie mai aproape de prevederile europene în ceea ce privește protecția mediului. Este și cazul legii vânătorii, primul pas fiind făcut chiar de președintele #Klaus Iohannis. Activiștii de mediu au demarat o amplă campanie de luptă pentru a se invalida legea vânătorii, în forma decisă de Parlament, campanie ce s-a impus cu numele ”Oprește barbaria, salvează ciocârlia!” având ca element principal al campaniei salvarea ciocârliei. Ecocivica, Asociaţia Ornitologică, Coaliţia Natura 2000 şi alte personalităţi publice s-au ONG-uri de mediu s-au impus în această luptă pentru a dejuca intenţiile grupurilor de interese străine ce doreau să-şi aibă în România un rai al vânătorii, iar atitudinea şefului Statului i-a determinat pe politicieni să revizuiască prevederile legale. 
Primul a reacţionat a fost Ministerul Mediului, care a redus la jumătate cota de vânătoare pentru ciocârlie, apoi cele două camere au scos câteva dintre prevederile scandaloase din lege, pentru scoaterea cărora ONG-urile au făcut presiuni puternice.
Victoria este, însă, una parţială, căci ciocârlia, dar şi alte specii mai rare de păsări, încă se mai pot vâna în România (una dintre puţinele ţări din UE) dar cea mai mare victorie este deconspirarea acestor politicieni români corupţi, nu nominal, dar măcar s-a văzut că există acest grup care se activează la diverse comenzi ale unor grupuri de interese străine, în pofida interesului naţional şi fără dezbateri publice pe aceste teme, aşa cum ar fi firesc pentru procesul legislativ şi pentru orice parlamentar.