Lacul de acumulare de la Bezid, în apropiere de localitatea mureșeană Sângeorgiu de Pădure, a fost creat pentru a feri de inundații mai multe comune și pentru a alimenta cu apă potabilă și industrială orașul Târnăveni, un mare consumator de apă în anii în care aici funcționeau paltforme chimice, combinatul de carbid și alte mari obiective economice. Undele de viitură frecvente pe pârâul Cușmed, în apropere de satul Bezid, puneau în pericol localități, numeroase gosopodării și terenuri agricole precum și platforme industriale, motiv pentru care în anii 1970 s-a decis sacrificarea acestui mic sat, astăzi scufundat în apa lacului de de acumulare. Din apă, stârnind curiozitatea turiștilor, încă mai răsar acoperișurile caselor și turla unei biserici reformate. Vatra fostului sat, care număra 180 de case, este acum albia lacului de acumulare care îi poartă numele.

Primele lucrări hidrotehnice au început la Bezid în anul 1975, dar ele au fost sistate după doi ani și reluate abia în 1984.

Anunțuri
Anunțuri

În anul 1989, barajul de pământ și hidrocentrala proiectate inițial au fost finalizate, inundațiile cauzate de pârâurile Cușmed și Niraj au fost oprite definitiv, locuitorii din Bezid fiind obligați să părăsească satul ce urma să rămână acoperit de ape pentru totdeauna.

Lacul de acumulare Bezid a fost realizat la o capacitate de 31 milioane de metri cub de apă, încât în aval se asigură sporirea debitului de apă captată în orașul Târnăveni cu 97 la sută. Capacitatea lacului asigură în același timp funcționarea unei microhidrocentrale producătoare de energie. De la început, calitatea biologică a apei lacului a fost verificată și monitorizată, aceste verificări efectuându-se constant numai pentru trei lacuri de acumulare din țară: Bicaz, Porțile de Fier și Bezid.

Din anul 1996 lacul a fost populat cu diferite specii de pești încât zona a devenit atractivă pentru pescarii înrăiți, mulți dintre ei construindu-și cabane de vară la Bezid.

Anunțuri

Direcția Apelor Mureș și asociațiile vânătorilor și pescarilor din județ au finanțat o serie de populări cu faună piscicolă a lacului, al cărui ecosistem este propice speciilor de pești. Crap, somn, caras, plătică, păstrăv, babușcă, roșioară, șalău, știucă, biban, acestea sunt doar o parte din specii pentru care pescari mureșeni sau din alte locuri vin la Bezid de cum se deschide sezonul de pescuit.

Liniștea și totodată misterul locului oferă o priveliște aparte turiștilor care vin frecvent aici. Pe timpul verii, casele ce răsar din apă sunt mai vizibile iar turla bisericii spune parcă o poveste din adâncuri.