După cum relatează agenţia "Interfax-Ucraina", conferință de presă specială din 8 februarie a fost organizată la presiunea opiniei publice şi a mass media, acestea fiind revoltate şi indignate de lipsa unor progrese semnificative în derularea anchetei, la mai bine de o jumătate de an de la data comiterii asasinatului.

Pavel Şeremet a fost ucis în dimineața zilei de 20 iulie 2016, în centrul oraşului Kiev, maşina de teren Subaru XV, la volanul căreia se afla jurnalistul, explodând chiar la prima intersecţie, la mai puţin de două sute de metri de locuinţa sa. Potrivit forțelor de ordine ucrainene, explozia a fost provocată de un dispozitiv exploziv cu o capacitate de 500 de grame de tnt, acesta fiind prevăzut cu magneţi şi instalat sub mașină, chiar sub scaunul şoferului.

Anunțuri
Anunțuri

Dispozitivul exploziv avea la bază o mină magnetică, cu efect cumulativ, astfel încât suflul exploziei era orientat vertical, în sus, nicidecum lateral, pentru a nu provoca victime colaterale în trafic. În urma traumelor, cunoscutul jurnalist a decedat pe loc, coapsele şi bazinul fiindu-i efectiv spulberate.

Cu toate acestea, Pavel Șeremet era încă viu în momentul când a fost a fost scos din habitaclul cuprins de flăcări, ultimele sale cuvinte fiind, potrivit martorilor, "Cine, Doamne?...Cine?" Ei bine, lista celor care îl voiau mort pe temerarul jurnalist este destul de extinsă, cuprinzând şefi de stat şi de guverne, servicii secrete din mai multe ţări, mari oligari din spaţiul CSI, lideri ai unor importanţe partide politice, şefi de formaţiuni paramilitare, înalţi funcţionari, poliţişti şi magistraţi corupţi.

Anunțuri

Jurnalistul originar din Republica Belarus, devenit celebru pentru atitudinea sa intransigentă şi ireconciliabilă, a reuşit să-i calce pe bătături pe cei mai puternici şi mai influienţi răufăcători din spaţiul ex sovietic.

Astfel, în Belarus, jurnalistul a devenit un soi de inamic personal al dictatorului Aleksandr Lukaşenko, fiind întemniţat pe nedrept de acesta, ba chiar şi bătut în plină stradă, în repetate rânduri, astfel încât Baţka(Tătucul tuturor belaruşilor") era în permanenţă criticat şi desfiinţat pe site-ul antiprezidenţial "Belaruskiy Partizan", ultimul atac virulent fiind datat cu câteva zile înainte de asasinat. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, sângerosul său satrap cecen, Ramzan Kadârov, liderii separatiştilor proruşi din Transnistria, Abhazia, Osetia de Nord, Donbas aveau şi ei suficiente motive să-i poarte sâmbetele, fiind în permanenţă ţinte ale demersurilor jurnalistice intransigente ale acestui temerar om de presă.

Mai mult decât atât, cu puţin timp înainte de a fi asasinat, jurnalistul a avut curajul să se întoarcă în Rusia, pentru a cerceta, alături cunoscutul opozant anti-Putin, Vladimir Kara-Murza, circumstanţele asasinării lui Boris Nemţov, precum şi a unor jurnalişti ruşi deosebit de incomozi pentru regimul putinist.

Anunțuri

Şi culmea, opozantul Vladimir Kara-Murza a fost el însuşi ţinta a două tentative de asasinat prin otrăvire. abia reuşind să iasă din comă zilele trecute, după cea de-a doua încercare nereuşită marca FSB. În cadrul conferinţei de presă, comandantul-adjunct al Poliţiei Naţionale Ucrainene, Oleksandr Vakulenko, nu a fost în măsură să afirme în modul cel mai categoric că ar avea dovezi concrete în sprijinul pistei moscovite în acest asasinat, dar a exclus din start posibilitatea ca atacul cu bombă împotriva jurnalistului să fi fost comandat de către careva dintre numeroşii săi inamici din Ucraina.

În ultimii ani, aproape 100 de jurnaliști au fost asasinați în Ucraina liberă și independentă. #Vladimir Putin #Crima #Coruptie