Un articol care a apărut pe prima pagină a ediției tipărite din 14 septembrie a cotidianului ”The New York Times”, descrie modul magistral în care #Vladimir Putin s-a folosit de credință, pentru a-și consolida puterea și controla masele, în combinație cu forța dată se statutul de putere militară.

Cupola aurie a unei noi catedrale ortodoxe ruse acum în construcție, strălucește falnic pe malurile Senei dintr-un cartier al Parisului împânzit cu clădiri guvernamentale și ambasade străine. Locația excelentă, pe care statul rus a obținut-o după ani de lobby făcut de către Kremlin, este atât de aproape de multe locuri demne de a fi spionate, încât atunci când Moscova a alocat pentru început 100 de milioane de $ pentru construcția unui "centru spiritual și cultural" acolo, serviciile de securitate ale Franței având în vedere că președintele Vladimir V. Putin, este un fost ofițer KGB, au crezut că acesta ar putea avea ceva mai mult decât doar gânduri pioase în minte.

În timp ce tancurile și artileria au fost armele folosite de #Rusia pentru a-și demonstra puterea în țara vecină Ucraina și Georgia, Putin a mobilizat de asemenea și biserica pentru a-și extinde puterea și influența asupra țărilor ortodoxe. Grație unei alianțe strânse între Biserica Ortodoxă Rusă și Kremlin, religia s-a dovedit a fi un instrument deosebit de puternic în fostele țări sovietice, precum Moldova, unde înalții prelați, loiali ierarhiei și bisericii de la Moscova, au militat neobosit pentru a bloca integrarea țării lor cu Occidentul. Și prelații din Muntenegru, între timp au participat la eforturile de deturnare a planurilor țării lor de aderare la NATO.

Moscova are un plan mai amplu de obținere a controlul asupra bisericilor ortodoxe care odinioară erau sub influența imperiului țarist și pentru a-i îndepărta pe credincioșii acestora de influența Patriarhiei Constantinopolului. El face parte dintr-un plan mai larg al Kremlinului de a se afirma ca moștenitorul legitim al "Sfintei Rusii", făcând din ”Mama Rusia” campiona valorilor tradiționale împotriva ereziilor decadente, în special a democrației liberale, promovată de Statele Unite, a ceea ce ei numesc frecvent "Gayropa". Serghei Chapnin, care este fostul editor al revistei oficiale a Patriarhiei Moscovei, a declarat că: "Biserica a devenit un instrument al statului rus. Este folosită pentru a extinde și legitima interesele Kremlinului".

Spre deosebire de Biserica Catolică care are un singur lider de necontestat, papa de la Roma, ortodocșii sau ramura de est a creștinismului, este împărțită în mai mult de o duzină de biserici autocefale, fiecare cu propriul său patriarh. Cea mai mare dintre acestea, Biserica Ortodoxă Rusă, are sub protecția sa nu numai Rusia, dar și noi state fragile apărute după dezmembrarea URSS, cum ar fi Moldova, care a aparținut în trecut Imperiului Rus și mai târziu Uniunii Sovietice, deși este teritoriu românesc.

"Am fost independenți 25 de ani, dar biserica noastră este încă dependentă de Moscova", s-a plâns Iurie Leancă, fostul premier al Moldovei, care în 2014 a semnat un pact politic și comercial cu Uniunea Europeană, pe care biserica și Kremlinul l-au boicotat din greu. În încercarea lor de a scoate Moldova de pe linia de integrare în Occident, preoții ortodocși conservatori din această țară s-au aliat cu politicieni ca Igor Dodon, liderul Partidului Socialist pro-Moscova. Acest lucru demonstrează abilitatea cu care Putin manipulează Moldova în drumul ei spre integrare europeană. #Religie