Cu acuze grave de implicare a hackerilor ruși în atacul cibernetic asupra serverului de e-mail al Comitetul Național Democrat, se pune în mod logic întrebarea care ar fi motivele lui Putin de a se amesteca în alegerile prezidențiale din #SUA. Ediția europeană a site-ului POLITICO a pus această întrebare unuia dintre observatorii de top a lui Putin din Moscova, Mikhail Zygar. Acesta făcut o analiză în care a explicat preferința lui Putin pentru Donald Trump.

Anul 2005 a fost un punct de cotitură în politică și viziunea asupra politicii pentru Vladimir Putin. Până atunci, el avea sentimentul că este în control pe scena mondială, că știa regulile jocului, că poate să-i înțeleagă și să negocieze cu partenerii săi externi. Dar, în 2005 totul s-a schimbat, și încet-încet a început să i se miște pământul de sub picioare. A fost anul în care prietenul și partenerul lui Putin, Gerhard Schroeder a pierdut alegerile din Germania și a demisionat din funcția de cancelar. Schroeder și Putin, acesta din urmă un bun vorbitor de limba germană, fiind fost agent KGB în Germania de Est, s-au înțeles perfect și au stabilit relații diplomatice și personale apropiate. Dar, în 2005 Schroeder a fost înlocuit de Angela Merkel, pe care Putin nu a înțeles-o și nu o înțelege nici în ziua de azi. În cei 12 ani care au urmat, Putin a început să o suspecteze pe Merkel de toate relele posibile, de la înșelarea încrederii până la conspirații împotriva lui. El și-a arătat această neîncredere inclusiv aducându-și câinele său la întâlnirile cu Merkel, deși știa foarte bine că aceasta avea o frică intensă față de câini.

Acum, Putin pare a fi confruntat cu un déjà vu: la alegerile din SUA confruntându-se în acest an deja istoricul cuplu Gerhard Schroeder - Angela Merkel, în oglindă cu #Donald Trump și Hillary Clinton. Diferența este că acum mizele sunt extrem de amplificate. Versiunea americană a Angelei Merkel, Hillary Clinton, este și mai antipatică pentru Putin. Se pare că antipatia este reciprocă, Hillary Clinton având deja experiența ei ca Secretar de Stat în relațiile cu Rusia, interacțiunile personale cu Putin nefiind tocmai pozitive. În această conjunctură, versiunea americană a lui Schroeder, Donald Trump, pare a fi soluția ideală pentru Putin. Donald Trump, în opinia Kremlinului, este extrem de pragmatic, extrem de neprincipial și extrem de cinic, ceea ce-l face mai abordabil în relațiile personale, putându-se ajunge mai ușor la o înțelegere cu el. Ca să nu mai vorbim de faptul că Trump, spre deosebire de Clinton și tot restul clasei politice de la Washington, și-a exprimat în mod explicit admirația și simpatia pentru Putin.

Acesta este genul de relație cu președintele Statelor Unite pe care Putin a visat-o, iar acum după ani de zile, are o șansă să o stabilească, dacă Donald Trump va fi ales președinte. Încă de la începutul președinției sale, Putin a pariat pe relațiile personale cu liderii mondiali ca factor de bază pentru politica sa externă. El și-a dat seama foarte repede că toți liderii străini pot fi împărțiți în două categorii importante: cei care cred în anumite valori (de obicei, cele democratice) și cei care sunt total cinici, preocupați doar de sine și de putere. Încercând să construiască o relație cu liderii din prima categorie, s-a lovit permanent de un zid și neînțelegeri reciproce. Cu liderii din a doua categorie, înțelegerile decurgeau ca pe roate. Acest lucru se pare că îl califică pe Donald Trump în alegerea făcută de Putin în defavoarea doamnei Clinton. #Vladimir Putin