În timp ce premierul Bulgariei refuză cu îndârjire formarea unei forțe navale #NATO la care să participe țările riverane membre NATO, Președintele României a declarat că inițiativa este doar pentru exercițiile militare comune, nu de a menține o flotă separată. O sinteză a acestei poziții tranșante, este făcută într-un articol postat pe pagina electronică a televiziunii Russia Today.

Conform RT, agenția Reuters l-a citat pe premierul Bugariei Boiko Borisov spunând la un briefing de presă: "Am spus mereu că vreau să văd pe Marea Neagră bărci cu pânze, iahturi, vapoare cu turiști și nu doresc ca zona să devină o arenă de acțiune militară ... Nu am nevoie de un război în Marea Neagră”. ”Să trimiți o flotă de nave de război împotriva navelor rusești depășește limita admisibilului" a mai declarat Borisov reporterilor joi la Sofia, citat de Bloomberg. "A desfășura distrugătoare și portavioane în apropiere de Burgas sau Varna, în timpul sezonului turistic este inacceptabil".

Declarațiile acestuia, vine după ce miercuri, Andrei Kelin, Șeful Departamentului de Cooperare în Europa, a Ministerului Afacerilor Externe Rus, a declarat că o prezență permanentă a grupului operativ NATO în apropierea frontierelor rusești din Marea Neagră ar avea un "caracter destabilizator". Într-o altă declarație de presă, Președintele Bulgariei Rosen Plevneliev a spus: "Hai să ne ne oprim cu speculațiile că flotele vor fi create împotriva cuiva anume", adăugând că, "Bulgaria este o țară pașnică și politica sa externă nu are ca scop amenințarea nimănui".

Președintele României Klaus Iohannis, care a vizitat Bulgaria în perioada 15-16 iunie, a discutat inițiativa atât cu Borisov cât și cu Plevneliev, dar a declarat că inițiativa are un unic scop, acela de "cooperarea practică la un exercițiu militar comun". Iohannis a numit știrea despre flota NATO în Marea Neagră ca o percepție greșită. "Nimeni nu vrea să creeze o flotă NATO. Asta e un nonsens. NATO nu are nici resurse, nici dorința de a menține o flotă la Marea Neagră ", a declarat Iohannis, citat de agenția TASS. Conform Convenției de la Montreux, țările care nu sunt riverane Mării Negre, nu au voie să-și mențină navele de război în zonă mai mult de 21 de zile.

Totuși, potrivit lui Iohannis, discuțiile privind formarea unui grup comun de activitate navală în Marea Neagră, au fost inițiate cu aproximativ un an în urmă, după ce, în primăvara anului 2014 cetățenii din Peninsula Crimeea au votat într-un referendum, în favoarea reunificării cu #Rusia. Acest lucru a permis Moscovei să-și recapete controlul asupra principalului centru maritim situat în orașul Sevastopol, iar modernizarea flotei navale a fost privită ca o amenințare.

Proiectul NATO, "Flota Mării Negre", implică trei state membre ale Alianței regionale, și anume Bulgaria, România și Turcia. La acest proiect și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a se alătura cu o navă de război și Ucraina, care nu este membră NATO. Este de așteptat ca acest proiect să fie discutat în cadrul summitului NATO de la Varșovia, care va avea loc în luna iulie.

În luna mai, președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că NATO acordă o atenție insuficientă regiunii Mării Negre, spunând: "Marea Neagră a devenit aproape un lac rusesc". La începutul lunii iunie, reprezentantul Rusiei la NATO, Aleksandr Grushko, a punctat faptul că alianța trebuie să fie conștientă că Marea Neagră nu va fi niciodată un "lac NATO". Nu a specificat însă dacă poate fi ”lac rusesc”. #Razboi