Într-un articol publicat în ediţia online a prestigiosului cotidian The Washington Post, este făcută o analiză a problemelor majore cu care Turcia se confruntă în acest moment. În urmă cu patru ani, Turcia părea a fi unul dintre cei mai mari câştigători ai primăverii arabe, o putere în ascensiune, prezentată de către Occident ca un model într-o regiune în căutare de noi conducători şi noi forme de guvernare. Acum totul pare că s-a evaporat, după eşecul revoltelor arabe, a transformărilor din peisajul geopolitic şi evoluţiei imprevizibile a războiului sirian.

#Rusia, cel mai vechi şi cel mai apropiat rival al Turciei, îşi extinde prezenţa sa în jurul graniţelor turceşti: în Siria la sud, în Crimeea şi Ucraina la nord, iar în Armenia la est. Sâmbătă, Ministerul Apărării din Rusia a anunţat desfăşurarea unui nou lot de avioane şi elicoptere de luptă la o bază aeriană din afara capitalei armene, Erevan, la 40 de km de graniţa cu Turcia.

Reculul războiului sirian, afectează această ţară cu un interminabil şir de atentate sinucigaşe în Istanbul şi Ankara, cel mai recent care a avut loc miercuri, instaurând frica pe străzile din Turcia şi temeri serioase că va fi afectată industria turismului, vitală pentru economia turcească. Eşecul procesului de pace dintre kurzii din Turcia şi oficialităţile guvernamentale, au dus în sud-estul ţării la un război între kurzi şi armata turcă. În acelaşi timp, kurzii sirieni duc propria luptă pentru dobândirea independenţei în Kurdistanul irakian, în imediata apropiere a graniţei cu Turcia.

Nici economia nu o duce prea bine, fiind ameninţată de instabilitate şi de sancţiunile impuse de Moscova pentru anumite produse, drept represalii pentru doborârea unui avion rusesc, în noiembrie anul trecut. Grijile că tensiunile ar putea escalada în continuare se răspândesc, atât în ​​Turcia cât şi în cadrul comunităţii internaţionale, fapt care l-a determinat pe preşedintele francez François Hollande să avertizeze vineri că "există un risc de război între Turcia şi Rusia".

Gokhan Bacik, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Ipek din Ankara, a declarat că "Turcia se confruntă cu o catastrofă ce are multiple faţete. Aceasta este o ţară care a avut de multe ori probleme în trecut, dar scara a ceea ce se întâmplă acum este dincolo de capacitatea de digestie a Turciei". Ruptura cu Statele Unite, cel mai apropiat şi cel mai important aliat al Turciei, datorată diferenţei de opinie în privinţa miliţiei kurde siriene (YPG), principalul aliat al SUA împotriva ISIS, l-a făcut pe preşedintele Recep Tayyep Erdogan să ceară Washingtonul să aleagă între Turcia ca aliat al NATO şi această formaţiune kurdă. Cererea a fost respinsă de către Departamentul de Stat în această lună. Nici partea europeană a NATO nu este dispusă să fie târâtă într-un război cu Rusia datorită ambiţiilor aberante ale preşedintelui Erdogan.

Majoritatea observatorilor cred că intervenţia turcă directă este improbabilă, cel puţin pentru moment. Nu există nici un sprijin public pentru un război iar un grup de peste 200 de academicieni au semnat o petiţie săptămâna trecută, cerând ca Turcia să nu se angreneze în războiul din Siria. Armata a declarat public că nu este dispusă să trimită trupe peste graniţă fără aprobarea Consiliului de Securitate ONU. Deocamdată situaţia pare stabilă, dar întrebarea retorică care persistă este: ”Pentru cât timp?”. #Razboi #Statul Islamic