Politicile de integrare, locuinţele, hrana, îmbrăcămintea vor costa Germania în jur de 22 miliarde de euro anul acesta şi în jur 28 miliarde de euro anul viitor, anticipează Institutul de Cercetări Economice din Koln. Economiştii au făcut calculele lor, dar au avertizat că nota de plată ar putea fi mult mai mare, în funcţie de cât de mulţi imigranţi vor mai ajunge în următoarele luni. Teribila analiză a fost publicată în ediţia electronică a grupului Express.

Mai mult de un milion de imigranţi s-au îndreptat spre Germania anul trecut. Cel puțin 300.000 dintre ei au primit, între timp, azil. Toată această uriaşă factură plătită pentru bunăstarea imigranţilor, va cădea în sarcina contribuabilului german. În aceste condiţii este de înţeles prăbuşirea popularităţii doamnei Merkel, ca urmare a politicii uşilor deschise adoptate de către cabinetul condus de ea.

Ea a refuzat să stabilească o limită cu privire la numărul de refugiaţi şi a încercat să acrediteze ideea că toţi aceşti refugiaţi se vor întoarce în ţările de origine atunci când se vor încheia conflictele armate din ţările de unde au venit. Într-un discurs rostit în week-end ea a spus: „Ne aşteptăm ca odată ce pacea va reveni în Siria, odată ce Statul Islamic va fi învins în Irak, toţi aceşti refugiaţi să se întoarcă în ţările lor de origine, înarmaţi cu cunoştinţele dobândite la noi".

Merkel a anunţat o serie de noi legi dure, cu reguli mai stricte, pentru a restrânge numărul de solicitanţi de azil care sosesc în Germania, în încercarea de a reduce afluxul de refugiaţi. În cazul în care va obţine sprijinul parlamentar necesar, măsurile vor accelera procesul de azil şi vor simplifica sistemul de deportare pentru cei cărora cererile de azil le-au fost refuzate.

Trei state din Africa de Nord, Maroc, Tunisia şi Algeria vor fi puse pe lista ţărilor sigure iar cetăţenii acestora nu vor mai fi acceptaţi ca refugiaţi. Noul proiect de lege mai prevede că refugiaţii care au primit azil „temporar" să nu poată să-şi aducă familiile lor în Germania timp de doi ani. Propunerile Cancelarului fac parte din încercarea acesteia de a câştiga înapoi sprijinul public, după ce un sondaj recent a arătat că 40 la sută dintre germani doresc ca ea să demisioneze, din cauza modului în care a gestionat criza refugiaţilor.

Noile legi sunt de asemenea un răspuns în oglindă, la regulile înăsprite în toată Europa ca răspuns la criza imigranţilor. Peter Tauber, secretar general al Partidului Creştin Democrat al doamnei Merkel a declarat că aceste legi vor permite ca numărul de refugiaţi şi solicitanţi de azil să fie redus vizibil. Totodată aceste legi au mai redus din tensiunile coaliţiei de guvernământ a ţării, premierul bavarez Horst Seehofer, care conduce Uniunea Creştin-Socială, partenerul de guvernare al Cancelarului Merkel  spunând că: „Deciziile care s-au luat au fost în parte restante şi ele ne vor duce pe un făgaş bun de acum înainte”.

Potopul de #Refugiați și imigranți care a inundat Germania a determinat furie în rândul politicienilor locali însărcinaţi cu cazare şi hrănirea noilor sosiți și a provocat un val de violență din partea grupurilor de extremă dreapta. Atacurile în masă din Koln de Anul Nou au avut ca efect creşterea acestor tensiuni la cote maxime. Germania se va înfrunta în acestă săptămână cu o nouă provocare, deoarece începe carnavalul de la Koln, care este primul test ce trebuie trecut de autorităţi după dezastrul de Revelion. #Angela Merkel #Factura