Guvernul danez vrea să confişte bunurile de valoare ale refugiţialor care intră în această ţară. Măsura, deja controversată, este justificată de faptul că trebuie plătite costurile necesare pentru ca refugiaţii să rămână în centrele de azil, potrivit oficialilor. Obiectele de valoare cu caracter personal, cum ar fi inelele de căsătorie, vor fi scutite de la această măsură, dar poliția va confisca orice alte obiecte considerate ca "active de valoare".

Purtătorul de cuvânt al executivului a declarat că: "Guvernul, Social-Democraţii, Partidul Popular Danez, Alianţa Liberală și Partidul Popular Conservator au fost de acord să modifice proiectul de lege cu privire la bunurile de valoare". Măsura este parte a unui proiect de lege mai mare destinat imigrației, pe care Parlamentul danez urmează să-l pună în dezbatere astăzi. Informaţia a fost postată în ediţia online a publicaţiei Daily Express.

Ministrul Integrării, Inger Stojberg, s-a confruntat cu o furtună de critici în urma acestei iniţiative, unii comparând-o cu măsurile luate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial de Germania nazistă. Adolf Hitler şi al treilea Reich au avut o politică de confiscare a proprietăților evreiești, care a inclus lingouri de aur, opere de artă, bijuterii și active imobiliare.

Purtătorul de cuvânt al Agenției pentru Refugiaţi a Organizației Națiunilor Unite, a declarat că acest proiect de lege va trimite un semnal către alte țări care "ar putea alimenta frica, xenofobia și restricții similare, care ar reduce mai degrabă decât extinde, spaţiul de azil la nivel global". El a afirmat de asemenea, că susținerea acestui proiect de lege ar întârzia reîntregirea familiei pentru unii dintre #Refugiați, cu până la trei ani.

De la venirea la putere, în iunie, coaliția liberal-conservatoare condusă de prim-ministrul Lars Løkke Rasmussen, şi-a propus să restricţioneze legile de imigrare ale țării. Conform noilor norme, refugiații vor fi adăpostiţi în "corturi". De asemenea, cei care vor dori să primească cetățenia daneză se vor confrunta cu cerințe mult mai stricte în această privinţă. Ei vor trebui să treacă teste de limbă mai dure, vor trebui să dovedească faptul că sunt capabili să se susțină financiar și vor fi supuşi unui examen de cetățenie mult mai dificil. Începând cu luna octombrie, Danemarca a primit 13.425 de solicitanți de azil, dintre care unui număr de 9.156 de persoane li s-a şi acordat acest drept.

Este greu de evaluat acum impactul pe care îl va avea această lege, în cazul în care va fi adoptată. Cert este că ea va crea un precedent, care ar putea fi urmat şi de alte state ale Uniunii Europene. Inițiativa a polarizat părerile nu numai în Danemarca ci şi în afara ei. Europa dă un semnal că începe să reacţioneze şi să răspundă mai ales birocratic, la această imensă provocare cu care se confruntă în acest moment: imigraţia. #Politie #imigranti