Vigilante" este un termen asociat cu ideea de dreptate populară. ”Justiţia vigilante” este justificată în rândurile comunităţilor care o practică, de ideea că mecanismele juridice adecvate pentru pedeapsa penală sunt inexistente, insuficiente sau ineficiente. Într-o conjunctură cum este aceasta provocată de criza imigranţilor, „escadroanele vigilante” iau legea în propriile mâini, justificând acțiunile lor ca o împlinire a dorințelor comunității. Este exact fenomenul care se întâmplă acum în marile oraşe ale ţărilor europene asaltate de valul imigraţiei. Acest fenomen, precum şi consecinţele politice care decurg datorită lui, este explicat într-un articol publicat în The New York Times.

Denumirile pentru aceste grupări diferă de la ţară la ţară. În Finlanda, aceste grupuri sunt cunoscute sub numele de miliţii, şi patrulează în orașele mici unde locuiesc solicitanții de azil, pretinzând că le protejează pe femeile finlandeze albe. În Germania, protestatarii de extremă dreapta, au declanşat luni raiduri prin Leipzig, vandalizând clădirile într-o demonstrație de forţă "anti-islamizare". În Italia, marți, un guvern regional anti-imigrație a aprobat textul unei legi care face mai dificilă construirea de noi moschei pentru refugiații musulmani stabiliți în zonă.

Criza imigranţilor din Europa care a cuprins continentul încă din vară, provoacă noi niveluri de anxietate publică, după agresiunile sexuale din Köln din ajunul Anului Nou. Chiar dacă poliţia investighează cazul, faptul că bandele au fost descrise ca fiind formate din străini, a declanşat acest fenomen al justiţiei populare, întreţinut mai ales de partidele de extremă dreapta. În ciuda faptului că poliția declară că atacurile din Köln au fost efectuate de câteva sute de oameni, ceea ce este nesemnificativ faţă de cei peste un milion de solicitanți de azil care au intrat în Europa anul trecut, totuși, îngrijorarea provocată de atacurile din Köln s-a răspândit rapid. Ea a fost accentuată şi de faptul că au apărut rapoarte de atacuri similare de Revelion şi în alte oraşe germane, dar şi în ţări precum Finlanda și Austria.

În timp ce detaliile în unele dintre aceste rapoarte sunt sumare, și nimeni nu ştie ce s-a întâmplat de fapt la Köln, aceste evenimente au atins un nerv extrem de sensibil al societății europene, care se confruntă acum cu provocarea de a integra cultural și educa solicitanții de azil, majoritatea musulmani, și cei mai mulţi dintre ei bărbați singuri.

Partidele politice de extremă dreapta, care au început să invoce din nou stereotipurile străvechi, care se referă la străinii negricioşi care sunt un pericol pentru identitatea și securitatea europeană, au speculat momentul şi au acumulat capital politic, acuzând incapacitatea Uniunii Europene de a asigura protecţia frontierelor sale externe şi gestionarea eficientă a circulației imigranților din interiorul blocului.

Europa a suferit deja un tumultuos an 2015, care a inclus criza imigranţilor, criza datoriilor din Grecia și două valuri de atacuri teroriste în Paris. Dar pentru Uniunea Europeană, nici o criză nu a fost mai amenințătoare decât afluxul de #Refugiați, care a antagonizat națiunile între ele și a dezvăluit deficiențele instituționale ale Uniunii de a gestiona probleme cum ar fi cele de securitate externă și internă. Mulți analiști spun că atacurile din Köln au pus presiune pentru a se lua măsuri şi a se produce reforme drastice în sistemul de conducere şi cooperare al Uniunii Europene în privinţa imigraţiei. #Uniunea Europeana #imigranti