Este un moment foarte tensionat pentru relaţiile dintre #Rusia şi Turcia. Intervenţia Moscovei în conflictul sirian din urmă cu aproximativ două luni, pentru menţinerea la putere a preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a înfuriat Ankara, care de ani de zile a condus o campanie internaţională pentru debarcarea dictatorului. Ultimele evenimente au inflamat situaţia din zonă atât de puternic, încât un cotidian britanic titra că "am fost la 30 de secunde de Al Treilea Război Mondial". Portalul de ştiri MSN News, publică un articol al ziarului The Washington Post, care face o incursiune în complicatele relaţii dintre Rusia şi Turcia în decursul istoriei.

Acum după ce situaţia s-a agravat dramatic în urma doborârii avionului rusesc de către forţele aeriene turceşti, analiştii încearcă să înţeleagă ce a putut provoca acest lucru, iar răspunsurile se găsesc în istoria seculară a celor două ţări. Luna trecută, preşedintele turc Recep Erdogan a avertizat Kremlinul că relaţia sa cu Turcia este în pericol: "... dacă Rusia pierde un prieten ca Turcia, cu care aceasta a cooperat în multe probleme, va mai pierde o mulţime, şi acest lucru ar trebui să-l ştie". Ameninţarea voalată poate a prefigurat ceea ce urma să se întâmple.

În ultimii ani, cele două ţări au avut legături strânse şi rezonabile, ancorate în interesele lor energetice comune. Stilul politic a lui Erdogan, are multe în comun cu cel a lui Putin, aceeaşi apetenţă pentru putere şi aceeaşi intransigenţă. Dar istoria neînţelegerilor dintre ruşi şi turci este lungă. În timpul Războiului Rece, Turcia a fost un bastion puternic înarmat al NATO în umbra imperiului sovietic. În trecut, disputele politico-militare dintre ruşi şi turci, au avut un efect foarte mare asupra unei mari părţi a Europei şi Orientului Mijlociu.

În secolele 18 si 19, Imperiile Rus şi Otoman erau în plină expansiune şi au luptat în numeroase războaie. Atunci ruşii au dobândit controlul asupra regiunii de nord a Mării Negre şi asupra unor părţi din Europa de Est şi Balcani. Războiul din Crimeea, un conflict brutal între anii 1853-1856, a adus prima alianţă a puterilor europene împotriva otomanilor. Erijându-se în apărătorii civilizaţiilor, turcii apărând Islamul, ruşii Biserica Ortodoxă, cele două puteri folosind acest fals pretext pentru a comite masacre, deportări şi genocid. Cel mai reprezentativ în acest sens este genocidul împotriva armenilor. Războiul care a izbucnit către sfârşitul secolului 19, cel dintre 1877-1878, a dus la cucerirea independenţei de stat a României, singurul lucru bun cu care ne-am ales din această rivalitate.

În secolul al XIX-lea, Rusia a jucat un rol proeminent în instigarea naţionalismului în anumite părţi ale Europei de Est şi Balcani, ea fiind motorul unor importante mişcări de eliberare precum cele din Grecia, Serbia şi Bulgaria. Acest rol a condus-o într-o competiţie geopolitică cu Imperiul Austro-Ungar, tensiunile degenerând până la urmă în Primul Război Mondial. Harta politică modernă a Orientului Mijlociu, considerată a fi produsul aranjamentelor franceze şi britanice, după Primul Război Mondial şi prăbuşirea Imperiului Otoman are totuşi şi amprenta Rusiei. Ea a semnat acordul secret Sykes-Picot din anul 1916, prin care se împărţeau teritoriile fostului Imperiu Otoman.

Odată cu epoca modernă, în toate jocurile politice din zona Orientului Mijlociu, odată cu apariţia noilor state arabe, Turcia şi Rusia şi-au jucat rolul lor, alături de cealaltă mare putere a lumii Statele Unite ale Americii.   #Razboi #Religie